"În timpul lui Stalin, au crezut că au avut succes cu acest plan. Am fost plecați de acasă timp de aproape jumătate de secol, dar apoi ne-am întors. Acum, Rusia transformă Crimeea într-o bază militară și într-un centru logistic uriaș pentru a-și implementa politica în regiunea Mării Negre, în Mediterana, în Orientul Mijlociu", a declarat liderul tătarilor, la o întâlnire cu un grup de jurnaliști români la începutul lunii august la Kiev.

"Rusia militarizează Crimeea. Iar când creezi o bază militară într-un teritoriu ocupat, nu ai nevoie acolo de oameni care nu îți sunt loiali. Rușii știu că tătarii din Crimeea nu le vor fi loiali, așa că politica lor este să îi elimine din acest teritoriu", atrage el atenția.

Potrivit lui Ciubarov, în 2014, în momentul ocupației ruse, în Crimeea trăiau aproximativ 300.000 de tătari, iar ei reprezentau aproximativ 14% din populația peninsulei. Nu există statistici legate de numărul persoanelor care au părăsit Crimeea după anexarea acesteia de către Rusia, dar, conform unor estimări citate de Ciubarov, ar fi vorba de 60.000 de oameni, dintre care jumătate ar fi tătari.

"Unii lideri mondiali încearcă să ne calmeze și ne spun că nu suntem primii care au această problemă cu rușii, că statele baltice au așteptat 50 de ani pentru a se elibera. Ei bine, tătarii din Crimeea nu au la dispoziție acești 50 de ani. Aș spune că nu mai avem la dispoziție nici măcar 10 ani, pentru că suntem atât de puțini, doar 300.000, așa că rușii pot scăpa cu ușurință de noi", afirmă liderul Mejlis-ului.

"Sistemele de rachete localizate acum în Crimeea sunt o amenințare directă la adresa Bulgariei, României, Turciei, țări membre ale NATO. Din Sevastopol, Rusia își susține operațiunile militare din Siria. Pentru Rusia, Crimeea este un instrument în politica lor agresivă din întreaga regiune. Din această perspectivă, tătarii din Crimeea sunt prea mici pentru ca Rusia să îi bage în seamă. Ne vor ucide și vor trece mai departe, nici nu vor observa că vor distruge un popor", avertizează el, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Ciubarov, tătarii din Crimeea au fost singurii care, în momentul anexării, s-au pronunțat deschis, public și în mod organizat împotriva ocupației ruse. "Acum suntem ținta ocupantului rus și suntem supuși presiunilor", subliniază el, precizând că, din cele 113 persoane din Crimeea care se află închise în Rusia din motive politice, 83 sunt tătari.

Mejlis, organismul politic de reprezentare a tătarilor din Crimeea, are 33 de membri, însă 10 dintre ei locuiesc în afara peninsulei, majoritatea nemaiavând permisiunea din partea Rusiei să intre în acest teritoriu.

În 2016, Rusia a declarat Mejlis drept organizație extremistă și a interzis orice activitate a acestui organism pe teritoriul Crimeii. În 2017, Curtea Internațională de Justiție a dispus ca Rusia să ridice interdicția, însă Moscova refuză de atunci să pună în aplicare această hotărâre.

Refat Ciubarov însuși a fost condamnat în acest an de așa-numita Curte Supremă din Crimeea la șase ani de închisoare pentru că, în februarie 2014, ar fi organizat o demonstrație de masă în peninsulă împotriva iminentei ocupații rusești, sentința fiind considerată ilegală de către organizațiile de apărare a drepturilor omului din Ucraina.

"Dacă aș fi singurul condamnat, nu ar fi fost o așa mare problemă. Însă Rusia încearcă să condamne toate persoanele care refuză ocupația", spune președintele Mejlis-ului.