Libia a ajuns un stat aproape complet eșuat. Țara e practic împărțită în două de Rusia și Turcia, care își împart zonele de influență

  • 27 Februarie 13:10
Libia a ajuns un stat aproape complet eșuat. Țara e practic împărțită în două de Rusia și Turcia, care își împart zonele de influență

Libia a ajuns un stat aproape complet eșuat, după 10 ani de război civil. Ce a mai rămas din această țară riscă să fie, pur și simplu, împărțit în două între Rusia și Turcia, care sunt statele care acționează în prezent în regiune din postura jucătorilor dominanți. Scopul final al celor două țări îl reprezintă controlul unei zone cât mai extinse din bogatele rezerve de petrol și gaze ale Libiei, se arată într-un articol Washington Post, citat de Digi24.ro.

În prezent, în această țară luptă peste 20.000 de mercenari veniți din Rusia, Siria, Ciad, Turcia ori Sudan. Mercenarii sunt fie luptători propriu-ziși, fie consilieri militari. 

Navele și avioanele de transport aduc zilnic, în Libia, tone de muniție, echipamente și tehnică militară, care variază de la gloanțe, mine antipersonal până la avioane de luptă, drone, rachete antiaeriene sau mașini blindate.

„Intervenția militară străină pe care o vedem în aceste zile întrece orice imaginație”, a declarat pentru Washington Post, sub protecția anonimatului, un înalt responsabil occidental.

Mohamemd al-Dairi, fostul ministru de externe al așa-numitului Guvern de la Tobruk din estul Libiei, a declarat că țara sa are nevoie de ajutor din partea Europei și a Statelor Unite, care să pună presiune atât pe Rusia, cât și pe Turcia, pentru a-i forța pe contractorii militari din cele două țări să plece și să ajute la dezarmarea milițiilor libiene.

Situația din Libia a ajuns să semene cu scena barului din Războiul Stelelor

„Problema cu Libia acum este că e un haos atât de mare acolo, încât nu știu cum putem repune lucrurile la locul lor”, a declarat generalul în rezervă al SUA, David Petraeus, fost director al CIA. „Decât dacă ești dispus să consumi foarte multă energie și să îți asumi să te lupți contra unor puteri formidabile”, a adăugat Petraeus.

Intrată în haos după căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011, Libia este divizată între două puteri rivale: Guvernul de uniune națională/de Acord Național (GNA), recunoscut de ONU și cu sediul la Tripoli) condus de Fayez Serraj, și autoritățile din est aliate cu mareșalul Khalifa Haftar, susținut de o parte a parlamentului ales și de președintele acestuia, Aguila Saleh.

În regiunea estică a țării, controlată în prezent de mareșalul Haftar, se află majoritatea rezervelor de petrol. Haftar se află în fruntea Armatei Naționale Libiene, un amalgam de facțiuni și miliții susținute de Rusia, Egipt și Emiratele Arabe Unite.

Vestul conține capitala Tripoli și două treimi din populația totală a Libiei. Guvernul de la Tripoli e recunoscut de ONU, Washington și mai multe guverne occidentale.

În acest moment, Turcia și aliatul său regional Qatar sprijină guvernul de la Tripoli.

În regiune luptă inclusiv mercenari din Sudan și Ciad.

Tot acest mix interetnic, combinat cu traficul de arme a fost cel mai bine rezumat de un oficial american:

Zici că ne aflăm în celebrul bar din Războiul Stelelor

Pentru Vladimir Putin, Libia e un simplu pătrățel pe o tablă de Monopoly

Între timp, în sudul țării, la baza aeriana Jufra rușii construiesc noi piste, hangare și centre de comunicații cu scopul de a aduce aici mai multe avioane militare de tip MiG-29. Avioanele rusești nu au însemnele oficiale ale Forțelor Aeriene.

Practic, aproape toți militarii ruși din Libia sunt contractori militari angajați ai celebrului grup Wagner.

Conform unor estimări ale oficialilor americani, în prezent, în Libia sunt în jur de 2.000 de mercenari Wagner.

Grupul Wagner reprezintă controversata armată privată a lui Vladimir Putin, implicată și în alte conflicte, precum Ucraina, Siria și cu o prezență și influență tot mai crescute în zona Africii.

Conform raportului ONU, care cuprinde 57 de pagini, contractorii militari ai Moscovei operează în Libia din octombrie 2018. Aceștia oferă „suport tehnic” în repararea vehiculelor militare și participă activ la misiuni de luptă.

Putin vede intervenția în Libia ca pe „cumpărarea unor titluri de proprietate într-un joc Monopoly”, după cum a declarat Fiona Hill, fost consilier al Casei Albe și expert în Rusia.

Din 2018, tot mai multe arme și specialiști din Rusia au sosit în sprijiniul forțelor lui Haftar: de la lunetiști până la 14 avioane militare, inclusiv sisteme moderne de rachete sol-aer precum Pantsir S-1, care se află și în dotarea armatei ruse.

Grupul Wagner a fost creat de către Dimitri Utkin, despre care se presupune că este fost membru al brigăzii de forțe speciale ale GRU, serviciul de informații al armatei ruse. Conform relatărilor din presă, numele de cod al lui Utkin era „Wagner”, de aici venind și numele companiei sale de securitate.

Cum s-au distrat dronele turcești cu sistemele antiaeriene rusești în Libia

Doar că, deodată, vehiculele Pantsir au început să sară, unul câte unul, în aer, lovite de drone turcești. Loviturile aeriene au semnalat intrarea Turciei în teatrul de operațiuni militare din Libia.

În februarie 2020, oficialii ONU descriau Libia drept „cel mai mare teatru de război din lume în care sunt folosite drone militare”.

Interesul Turciei este legat de recuperarea contractelor de miliarde de dolari pe care Ankara le-a avut cu Libia până la izbucnirea războiului civil în această țară.

În prezent, Turcia intenționează să-și sporească și mai mult prezența militară: turcii construiesc și ei noi piste de aterizare, hangare și diverse facilități la baza aeriană de la al-Watiya, situată la vest de Tripoli, unde se presupune că Ankara va aduce avioane F-16, drept contrapartidă la MiG-urile 19 rusești din regiune.

Sursa: DIGI24

Tags

Alte Noutati

LIVE: Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
7
Cer acoperit de nori
Umiditate:93 %
Vint:2,57 m/s
Thu
6
Fri
4
Sat
8
Sun
9
Mon
10

Curs oficial BNM 14 Aprilie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.2725 -0.0436
USD 17.8904 -0.0066
RON 4.3214 -0.0110
UAH 0.6383 -0.0024
RUB 0.2320 0.0004
Arhivă Radio Chișinău