În primul său recensământ global al libelulelor și al altor zigoptere, UICN a descoperit că cel puțin 16% din cele 6.000 de specii identificate sunt vulnerabile, în pericol de dispariție sau în pericol critic de extincție.

Datele despre libelule fac parte din cea mai recentă listă întocmită de această organizație cu sediul în Elveția, care cuprinde peste 40.000 de specii de plante, animale și insecte, dintre care 28% se confruntă în prezent cu riscul de extincție.

Viola Clausnitzer, biolog care a studiat libelulele timp de mai multe decenii, consideră că descoperirea făcută de UICN reprezintă "un semnal de avertizare", dar se teme că, în realitate, un procent mult mai mare din totalul acestor insecte se află în pericol de dispariție, întrucât multe dintre ele nu au putut fi monitorizate. "Nu știm cât de multe dintre aceste mici fragmente din întregul ecosistem putem să distrugem - căci asta facem în prezent -, până când întregul ecosistem intră în colaps", a spus ea.

Oamenii de știință consideră că libelulele sunt un indicator cheie al sănătății mlaștinilor, turbăriilor și luncilor râurilor. Mai mult de o treime din zonele umede au dispărut după 1970 - o rată de dispariție de trei ori mai mare decât cea a pădurilor, potrivit unui studiu din 2018, realizat de Ramsar Convention, iar această tendință amenință în același timp broaștele și vidrele.

"Există o atitudine perfidă în lume, conform căreia zonele umede se află pe Terra pentru a fi recuperate și transformate în zone locuibile pentru oameni. Nu este o recuperare, ci o distrugere", a declarat Craig Hilton-Taylor, directorul departamentului care alcătuiește Lista Roșie a speciilor amenințate cu dispariția.

Reducerea numărului de prădători din zonele umede, precum libelulele, duce la apariția unui număr mai mare de țânțari, care pot fi purtători ai unor boli precum malaria și febra denga, în regiunile cu climă caldă. Libelulele sunt totodată surse de hrană pentru păsări și amfibieni.

Extraordinara abilitate de zbor a acestor insecte, atribuită capacității lor de a-și mișca cele patru aripi în mod independent, reprezintă în același timp un subiect de interes pentru cercetătorii care folosesc insectele ca modele din care se inspiră pentru a construi roboți zburători.

Noua actualizare a Listei Roșii a speciilor amenințate, cea de-a treia realizată în acest an, a scos desmanul de Pirinei (Galemys pyrenaicus) din categoria speciilor "vulnerabile" și l-a trecut în categoria speciilor "amenințate" din cauza distrugerii habitatului său natural. Acest mic mamifer semi-acvatic, asemănător cârtiței, era prezent pe scară largă în trecutul Europei, însă, doar două specii mai populează continentul în zilele noastre, trăind în Pirinei și în Rusia.