După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958) a lucrat timp de 2 ani ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958-1960) și apoi un an la Circumscripția sanitară din Dărmănești (1960-1961). În anul 1961, prin concurs, a ocupat postul de medic secundar neurochirurg la clinica de Neurochirurgie de la Spitalul „Gh. Marinescu” din București unde lucrează și în prezent.

Prin examene și concursuri severe a devenit în anul 1966 medic specialist neurochirurg, în anul 1972 doctor în medicină cu lucrarea „Neuronomul Spinal”, în 1974 medic primar neurochirurg gradul III, în anul 1981 medic primar neurochirurg gradul II și șef al secției VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În anul 1972, a absolvit la cursuri de zi și Facultatea de Filozofie-Psihologie din București.

Datorită specializărilor sale și a aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reușit să facă operații neurochirurgicale din cele mai complexe și să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine pusă la punt, precum și faptului că a introdus în arsenalul sălii de operație din Romania microscopul operator (1979) și laserul (1984).

Până în prezent a efectuat peste 27.000 intervenții chirurgicale din care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul.

În cei peste 50 de ani de activitate, Dănăilă s-a uitat în zeci de mii de creiere. De la oameni simpli, la șefi de state. Prin anii ’80, când era deja deprins cu mijloacele moderne de operație, Dănăilă era cunoscut și în străinătate.

Un alt episod interesant din viața lui Dănăilă a fost cel în care l-a consultat pe fostul președinte al Algeriei, Houari Boumedienne. Acesta făcuse o hemoragie cerebrală, iar pentru salvarea lui s-a apelat la mai multe echipe de medici. Printre aceștia s-a aflat și Dănăilă. „M-am trezit la miezul nopții cu securitatea la ușă. Erau pe afară mașini cu girofare aprinse. Nu știam ce se întâmplă. Prin bloc se trezise lumea și vorbea: «Gata, l-au luat pe doctoral Dănăilă». Un securist mi-a spus să mă îmbrac că mergem la aeroport pentru că trebuie să merg în Algeria. I-am spus că n-am pașaport. A scos el un pașaport, mi l-a dat și avea și poze. Mai mult avea și semnătura mea”, se amuză neurochirurgul.

In anul 1986, profesorul Dănăilă a început să construiască de la zero clinica pe care o conduce astăzi. Pentru a intra în rândul lumii, Dănăilă a accesat în 2005 un program cu bani de la Banca Mondială, iar acum Clinica de Neurochirurgie Vasculară de la Spitalul Gheorghe Marinescu arată ca cele din statele vestice. „Este totul cum scrie la carte. Saloane de primire, bucătărie nouă, lifturi pentru pacienți și pentru alimente, camere de supraveghere. Nu putem spune că suntem mai prejos decât străinii”, conchide medicul Dănăilă.

După ce presa românească și internauții români au reacționat cu privire la o fotografie care îl înfățișează mergând, ca orice om obișnuit, cu metroul, marele academician și neurochirurg român a avut următoarea reacție, pe platforma de socializare facebook.

"Am aflat astăzi că o fotografie în care sunt înfățișat mergând cu metroul, în drum spre casă, a atras interesul ziariștilor și utilizatorilor de internet. Vă mulțumesc pentru preocuparea față de persoana mea și felul în care aleg să îmi folosesc timpul liber, cu toate că nu găsesc că o situație cât se poate normală este un subiect de știre. Aș dori, totuși, să fac următoarele precizări:

1. Folosesc metroul bucureștean, în primul rând,pentru că mi se pare esențial să fac cât mai multă mișcare pentru întreținerea sănătății. Drumul până la metrou și de la stația de destinație până acasă este o plăcere după multe ore de muncă și, de asemenea, o excelentă metodă de a stimula și întreține sistemul muscular și cardiovascular. Am avut un autoturism până anul trecut, dar am renunțat la el, tocmai pentru că, pe măsură ce înaintez în vârstă, simt nevoia să fac mai multă mișcare. Le recomand și pacienților mei să lupte împotriva sedentarismului, pentru că nu poate fi decât în beneficiul lor. Poate că acesta este unul dintre motivele pentru care, la 83 de ani, sunt perfect capabil să îmi administrez singur treburile gospodărești. Micile cumpărături în drum spre casă fac și ele parte din necesarul vieții și sunt recunoscător pentru faptul că mă pot ocupa singur de acest aspect și chiar îmi face plăcere să fac asta.

2. Utilizarea eficientă a transportului în comun este parte din reperele mele pentru ceea ce înseamnă civilizație. Mai ales într-o capitală aglomerată, înseamnă mai puține noxe, protejarea mediului înconjurător și timp folosit cu folos. Este o temă la care sper că și generațiile următoare vor reflecta. Mă bucur să aflu că personalități importante din politică. atât din România cât și din Vest înțeleg acest lucru. Unul dintre ei este prim-ministrul Marii Britanii, David Cameron, pe care îl puteți vedea în fotografie.

3. Sistemul medical românesc reprezintă o temă continuă de dezbatere și există destule argumente de critică la adresa lui. Faptul că eu aleg să îmi protejez sănătatea și îmi economisesc timpul alegând călătoria cu metroul nu este, însă, unul dintre ele.

4. Sunt perfect conștient că trăim într-o lume în care există oricând posibilitatea de a fi filmat și fotografiat în situații dintre cele mai obișnuite din viață. Nu pot să spun că apreciez acest lucru foarte mult. Aș aprecia, însă, dacă, înainte ca o fotografie să fie interpretată, să i se ceară și punctul de vedere celui fotografiat. Vă mulțumesc"

Sursa: antenasatelor.ro