Articolul 4 din această lege este modificat și va avea următorul cuprins:

„Cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere”, scrie Digi24.

Dispozițiile prezentei legi nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept la dobândirea cetățeniei române prin acordare la cerere, mai prevede proiectul de lege.

Este modificat și articolul 7 al legii cetățeniei române după cum urmează: 

„(1) În cazul constatării nulității adopției sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român. 

(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), constatarea nulității adopției sau anularea adopției nu produce efecte asupra cetățeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condițiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulității sau anulării adopției, acesta devine apatrid. 

(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopției ori s-a dispus anularea adopției, în condițiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorității Naționale pentru Cetățenie. 

(4) Pierderea cetățeniei române se constată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei pentru cetățenie, Autoritatea Națională pentru Cetățenie notificând, de îndată, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Direcția Generală de Pașapoarte cu privire la aceasta”. 

Alte modificări la art. 8 prevăd că: 

„1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții: 

a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei; 

b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acțiuni; 

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;

f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;

g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național”.

Totodată, „termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani, în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, și se află în una din următoarele situații: a) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene; b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia, locuia legal pe teritoriul României”, mai spune sursa citată. 

De asemenea, dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei dacă „la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”. 

Un nou articol este introdus în această lege a cetățeniei române care prevede că „cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplinește în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8”, menționat anterior. 

Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care este căsătorit și conviețuiește în străinătate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române, și respectă prevederile unor alineate din articolul 8 menționat anterior. Totodată, în calculul termenului de 10 ani intră și perioadele în care soții au conviețuit în România. 

Cetățenia română poate fi acordată și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b) - e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi. 

„Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b), c) și e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi.”, mai indică propunerea legislativă. 

Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie. Totodată, acordarea cetățeniei române, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, se poate dispune doar atunci când există certitudinea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege, orice îndoială cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii.