Pentru editori, publicarea de versiuni bilingve nu este considerată o opțiune profitabilă.
Ultimul cotidian de limbă rusă din Ucraina, Vesti, a trecut pe limba ucraineană din 10 ianuarie.
Tranziția se bazează pe controversata lege a limbii ucrainene din 2019, care a fost adoptată la scurt timp după ce fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a pierdut un nou mandat. Poroșenko a semnat-o cu puțin timp înainte ca actualul președinte Volodimir Zelenski să preia mandatul și de atunci a fost în vigoare o perioadă de tranziție.
Politica privind limba de stat din Ucraina, criticată de Rusia / Proiectul a exclus și o prevedere importantă pentru toate minoritățile naționale
Legea este menită să combată influența limbii ruse în sfera publică.
Începând de la mijlocul lui mai, site-urile de știri înregistrate în Ucraina vor trebui cel puțin să ofere o versiune echivalentă în limba ucraineană a articolelor, iar această versiune trebuie să se deschidă prima.
Începând din iulie 2024, limba ucraineană va trebui aplicată de asemenea în mass-media regionale. Radioul și televiziunea sunt deja de ani de zile sub cote stricte de limbă ucraineană.
Piața presei scrise din Ucraina este de multă vreme în declin. Săptămânalul Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămânii) și cotidianul Segodnia (Azi), foarte respectate, publică acum doar online.
Politica privind limba de stat din Ucraina este criticată de Rusia. Protecția drepturilor rusofonilor a fost unul dintre motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea și susținerea separatiștilor proruși în estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morți de la declanșarea lui în 2014.
De asemenea, după cum atenționa agenția de presă a etnicilor români din Cernăuți, înainte ca proiectul de lege privind limba ucraineană să fie votat în 2019, autorii acestui proiect au exclus din text o prevedere importantă pentru toate minoritățile naționale și anume următorul aliniat: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”. Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil și speculativ, atenționa la acea vreme Bukpress.
