Marea noutate a acestui turneu este anunțul unui „plan de creștere pentru Balcanii de Vest”. În loc să aștepte aderarea deplină, Uniunea Europeană va deschide treptat piața unică europeană pentru anumite sectoare economice ale țărilor candidate, în schimbul unor reforme și cu sprijinul investițiilor europene, scrie G4Media. Sumele anunțate sunt substanțiale: 920 milioane euro pentru Albania, 750 milioane pentru Macedonia de Nord, 1,5 miliarde pentru Serbia, 882 milioane pentru Kosovo, 380 milioane pentru Muntenegru. Prefinanțarea este planificată de la sfârșitul anului 2024, variind de la 27 de milioane de euro pentru Muntenegru până la 110 de milioane pentru Serbia.

Acest nou plan se adaugă planului de investiții pentru Balcanii de Vest lansat în urmă cu patru ani, care a făcut deja posibilă mobilizarea unor sume considerabile: 1,4 miliarde de euro în Albania, 1,7 miliarde în Macedonia de Nord, aproape 5 miliarde în Serbia și peste 2 miliarde în Muntenegru.

Proiecte concrete: parc eolian, centrală solară plutitoare…

„Acum avem toate mijloacele și instrumentele necesare pentru ca extinderea să devină realitate”, a repetat președinta von der Leyen la fiecare etapă. O primă măsură concretă va fi integrarea acestor țări în zona unică de plăți în euro (Sepa) începând cu 2025, permițând transferuri de bani mai rapide și gratuite cu UE.

Investițiile europene au ca rezultat deja proiecte de anvergură. În Serbia, parcul eolian Kostolac ar putea alimenta 45.000 de gospodării. Albania inovează cu prima centrală solară plutitoare din regiune, la Vau i Dejës (34.000 de locuitori, în nordul țării). Infrastructura de transport nu este omisă: modernizarea liniei de cale ferată Belgrad-Nis în Serbia, dezvoltarea coridoarelor feroviare 8 și 10 în Macedonia de Nord pentru a lega țara de Albania, Bulgaria și Grecia. Macedonia de Nord va deveni apoi un „nod cheie de transport”, a subliniat președinta von der Leyen.

Acordul Italia-Albania privind migrația în suspans

Vizita în Albania a fost și o oportunitate de a discuta despre controversatul acord semnat între Roma și Tirana privind primirea migranților în două centre de detenție. În timp ce o decizie legală a unui tribunal italian pune sub semnul întrebării funcționarea lagărelor planificate la Shëngjin și Gjader, Ursula von der Leyen a rămas extrem de precaută. „Urmărim îndeaproape evoluțiile legate de acest acord bilateral, dar nu-l comentăm”, a spus ea când un jurnalist i-a pus întrebări pe această temă.

Serbia, un caz spinos

Vizita în Serbia a fost urmărită în mod deosebit în contextul războiului din Ucraina. Președintele Aleksandar Vucic a vrut să-și arate bunăvoința primind-o pe von der Leyen în loc să meargă la Kazan la summitul Brics, unde Vladimir Putin și-a arătat sprijinitorii. „A fost trimis un mesaj foarte clar”, a salutat președinta Comisiei. Dar zonele gri rămân.

Întrebată despre relațiile Serbia-Rusia, Ursula von der Leyen a reafirmat că „viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană, un viitor al valorilor comune”. Alexandar Vucic a recunoscut că aderarea la UE necesită „o mai mare armonizare cu declarațiile de politică externă ale Europei”, și și-a apărat în același timp poziția de echilibru. „Continuăm drumul nostru european, păstrând în același timp parteneriatele și prieteniile cu toată lumea”, spune el. Președintele Vucic nu are nicio intenție să se rupă de Moscova. Iar populația sa rămâne predominant rusofilă.

Kosovo: tensiunile persistă

În Kosovo, discuțiile s-au concentrat pe măsurile de retorsiune luate de UE în urma tensiunilor cu Serbia. Ursula von der Leyen a salutat progresele recente, cum ar fi deschiderea graniței și progresele privind Acordul Alece (Acordul de Liber Schimb Central European). A fost abordată și chestiunea finanțării europene a scanerelor cu raze X pentru controlul mărfurilor sârbești la punctele de trecere.

Tensiunile cu vecinul sârb și apropierea acestuia de Rusia sunt îngrijorătoare în Kosovo. Președinta kosovară, Vjosa Osmani, a avertizat cu privire la influența tot mai mare a Rusiei în regiune, în special în Serbia. „De la agresiunea rusă în Ucraina, vedem o prezență crescută a presei ruse precum Sputnik și Russia Today, a oligarhilor ruși și chiar a agenților ruși în Serbia”, a spus ea. Președinta Comisiei a recunoscut existența acestor amenințări, referindu-se la „atacuri hibride împotriva democrațiilor”. Ea a asigurat că UE are instrumente pentru a contracara dezinformarea rusă și lucrează la aceasta în fiecare zi.

Reformele din Balcanii de Vest așteptate de UE

Pentru toate aceste țări, mesajul este clar: aderarea se va baza pe merit, în funcție de reformele realizate. Macedonia de Nord trebuie să-și modifice în continuare Constituția pentru a recunoaște minoritatea bulgară. Muntenegru, cel mai avansat, speră să închidă patru noi capitole de negociere până la sfârșitul anului 2024 (dintr-un total de 35). Albania ar putea deschide toate capitolele la sfârșitul anului 2025 dacă se vor realiza reformele.

În Bosnia-Herțegovina, lovită recent de inundații catastrofale care au determinat UE să deblocheze un ajutor imediat de 20 de milioane de euro, Ursula von der Leyen a reamintit condițiile precise pentru concretizarea deschiderii negocierilor de aderare decise în martie 2024. „Acum avem nevoie de un efort comun, de cooperare și dialog”, a spus ea la Sarajevo. Țara trebuie să adopte mai multe legi fundamentale: o lege privind controlul frontierelor, o nouă lege a Consiliului Superior al Magistraturii și a Ministerului public, o lege a instanțelor judecătorești și o lege electorală care trebuie să pună în aplicare deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului și Curții Constituționale din Bosnia și Herțegovina.

Aceste cerințe urmăresc întărirea statului de drept într-o țară încă marcată de diviziuni etnice. „Sper ca toate forțele politice din țară să se unească pentru a face acest pas decisiv”, a insistat președinta Comisiei. Un apel la unitate care rezonează în mod special în această țară în care blocajele instituționale au încetinit în mod regulat reformele de la acordurile de la Dayton.

2030, un orizont realist pentru intrarea în Uniunea Europeană?

Dacă von der Leyen s-a abținut să dea o dată precisă pentru aderare, mai mulți lideri precum premierul albanez, Edi Rama, sau președintele Consiliului European, Charles Michel, menționează 2030 ca posibil orizont. „Este un obiectiv ambițios, dar realizabil”, a comentat președinta Comisiei în Muntenegru.

Pentru a atinge acest obiectiv, UE nu se bazează doar pe negocierile tradiționale de aderare. De asemenea, dezvoltă o cooperare concretă: instalarea unei filiale a Colegiului Europei la Tirana, desfășurarea Frontex la granițele macedonene, investiții masive în energii regenerabile și infrastructură de transport. Solidaritatea europeană se manifestă deja în fața dezastrelor naturale care au lovit regiunea în această vară: activarea de patru ori a mecanismului european de protecție civilă pentru Albania, trimiterea de avioane bombardiere cu apă în Kosovo și Bosnia-Herțegovina.

Acest turneu marchează, practic, schimbarea de abordare a UE față de extindere: mai degrabă decât o aderare brutală, Europa pregătește o integrare treptată a Balcanilor de Vest, sector cu sector. Dar în cele din urmă va trebui și să convingem cetățenii Europei să primească potențiali noi membri. Și această parte nu este cea mai simplă, mai ales în țările vest-europene unde problemele de influență geopolitică din regiune (față de China, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite) trec în mare măsură pe deasupra capetelor cetățenilor.