Potrivit datelor împărtășite cu Le Monde de către ONG-ul Reset, aceste pagini false au fost folosite, din iulie 2023, în cadrul unei campanii de ingerință care vizează apărarea personalităților și intereselor proruse în R.Moldova, folosind agenția de publicitate a Facebook.

Operațiunile de manipulare de acest tip nu sunt neobișnuite. Acest lucru iese însă în evidență prin resursele importante investite, potrivit Reset: bugetul de publicitate estimat pentru campanie este între 198.000 și 280.000 de euro, echivalentul a aproape un sfert din totalul banilor cheltuiți din 2020 pe publicitatea politică Facebook în R. Moldova. Un raport preliminar, consultat de Le Monde, enumeră 605 de reclame identificate din iulie, care au strâns cel puțin 155 de milioane de vizualizări.

Atacuri la adresa Uniunii Europene

Obiectivul principal al acestei campanii: promovarea investițiilor în R. Moldova aparținând lui Ilan Șor, un celebru oligarh moldovean prorus care a fugit din țară și este acum supus sancțiunilor, atât americane, cât și europene, pentru legăturile sale cu autoritățile ruse. „Echipa lui Ilan Șor a reparat drumurile de pe strada Trandafirilor din Orhei. S-au reparat gropile, s-a refăcut asfaltul, precum și marcajele”, scrie de exemplu într-o reclamă pe pagina „Moldova în direct”, finanțată cu peste 1.500 de euro și văzută îndeaproape de un milioane de oameni.

O parte din conținutul văzut de Reset a fost difuzat și înainte de alegerile locale din 5 noiembrie. Ei promovau candidații formațiunii Șansa, o organizație prorusă și clonă a lui Șor, vechiul grup politic care purta numele oligarhului exilat. Deși partidul Șansa are interdicție să participe la alegeri, o instanță din Republica Moldova a anulat recent această decizie.

Scopul campaniei este, de asemenea, de a ataca Uniunea Europeană și guvernul Republicii Moldova, într-un moment în care țara învecinată cu Ucraina depune noi eforturi pentru apropierea de UE și în timp ce Comisia Uniunea Europeană s-a exprimat recent în favoarea deschiderii negocierilor pentru aderarea sa. În octombrie, pagina „Patrioții Moldovei”, de exemplu, a difuzat un videoclip al lui Ilan Șor în care acesta susținea că ajutorul financiar european pentru Chișinău este o momeală și o capcană și că R. Moldova ar trebui să se dezvolte singură.

Texte în rusă și română

Două reclame publicate de aceste pagini au folosit videoclipuri false ale președintelui Republicii Moldova Maia Sandu, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care aceasta și-a anunțat demisia, explică Reset. În cel puțin unul dintre aceste deepfake, videoclipul a fost prezentat ironic de către pagină, care a susținut că „așa ar fi trebuit să arate discursul prezidențial”.

Marea majoritate a acestor pagini false au un număr de semne distinctive: multe au fost create recent, apoi difuzează texte atât în rusă, cât și în română și afișează adresa „Google.com” sau „Google.md” în profilul lor. Reset a identificat mai multe pagini care aparțin unei rețele mai mari de pagini create în masă și apoi redenumite. Unele au folosit inițial nume extinse în limba engleză, precum cel intitulat „Beauty and Fashion Life’s Little Pleasures Inspiration Station” (generat probabil automat), redenumit brusc, la începutul lunii noiembrie, „Viziunea Moldovei”.

Încercările de ingerință digitală favorabilă intereselor Rusiei par neobosite în R. Moldova, operațiuni similare fiind denunțate în continuare. Un prim studiu realizat de Reset, publicat în februarie anul trecut și transmis de agenția Associated Press, arăta deja cum Ilan Șor și partidul său au folosit rețeaua de publicitate a Facebook.

În iulie anul trecut, centrul de cercetare DFRLab (de pe lângă think tank-ul american Atlantic Council) a dezvăluit existența unei rețele de conturi false de Facebook care răspândesc, din nou, mesaje legate de politica moldovenească. De exemplu, s-a descoperit că unele dintre aceste conturi false au fost folosite pentru a o ataca pe președintele Maia Sandu în mai 2023, în urma arestării la Chișinău a fostului membru al partidului Șor, Marina Tauber, acuzată de finanțare ilegală. Contactată, compania Meta nu răspunsese la solicitările Le Monde la momentul publicării acestui articol.