Lazăr Comănescu: Doamnelor și domnilor, este o deosebită plăcere pentru mine de a-l saluta, aici la București, la noi la Ministerul de Externe, pe domnul ministru Harlem Désir, membru al guvernului francez și responsabil cu afaceri europene. Sper să fie de acord domnul secretar de stat, avem aici în fața noastră un mare prieten al României.

Mă bucur foarte, foarte mult de discuțiile deosebit de substanțiale pe care le-am avut aici la București și care vor continua, pentru că împreună vom face, începând din această după amiază și mâine, o vizită în Republica Moldova, o vizită la Chișinău. Această vizită are loc într-un moment deosebit de important din perspectiva, pe de o parte, a relației noastre bilaterale româno-franceze de conlucrare și de cooperare pe teme europene și pe teme relevante pentru Europa. Și de asemenea are loc într-un context în care, după cum știți, Franța și România au copreședinția a ceea ce numim Grupul de acțiune europeană pentru Republica Moldova. Am discutat în întâlnirea noastră evident despre cooperarea și relațiile bilaterale româno-franceze, care sunt, putem să afirmăm fără niciun fel de ezitare, excelente, deosebit de ample și mă rezum la a aduce un singur argument în sprijinul afirmației mele, ați văzut și dumneavoastră intensitatea dialogului politic începând și în mod deosebit la nivelul cel mai înalt, dar și la alte nivele, vizita domnului secretar de stat aici este o dovadă, dialog care s-a derulat, se dezvoltă și s-a dezvoltat îndeosebi în ultimii doi ani între România și Franța ca o exemplificare a ceea ce înseamnă substanța unui parteneriat strategic puternic care există între noi./fcostea/

Știți foarte bine, săptamâna trecută, sper să nu mă înșel, da, săptămâna trecută prim-miniștrii noștri, la Paris, au semnat o foaie de parcurs pentru punerea în continuare în aplicare în întregime a Parteneriatului strategic. Sunt o serie de evenimente importante și acțiuni importante pe care ne-am angajat să le îndeplinim împreună, fie că este vorba de componenta bilaterală, relații economice, relații culturale. Știți foarte bine că în 2018 va avea loc ceea ce noi numim un sezon încrucișat, un set de ample evenimente dedicate centenarului României Mari, României moderne și ne bucurăm de faptul că în această, pentru celebrarea respectivelor evenimente avem o cooperare, vom avea o cooperare foarte, foarte strânsă cu prietenii noștri francezi.

Am discutat desigur și despre.., domnia sa răspunde de problematica eruopeană în Ministerul de Externe francez și vă imaginați că nu puteam să mă privez de o asemenea oportunitate pentru că să nu avem și un schimb amplu de opinii pe teme de construcție europeană, mai ales că în viitorul apropiat sunt o serie de evenimente cu impact, cu certitudine cu impact deosebit asupra construcției europene pe care noi, România și Franța, o dorim, o UE cât mai puternică și am discutat despre modalitățile în care putem să acționăm în continuare împreună în această privință. Am discutat, desigur, și despre chestiuni legate de vecinătatea noastră și v-am spus mai adineauri că de aici plecăm împreună la Chișinău.

Sigur, relațiile cu Republica Moldova, relațiile UE cu Republica Moldova și sprijinul european pentru demeresul pe parcursul european al Republicii Moldova este un obiectiv de maximă importanță. Și mă bucur de faptul că în acest demers suntem împreună cu Franța. Am discutat și despre alte evenimente importante care vor avea loc în viitorul apropiat. Este vorba aici despre Consiliul European de la sfârșitul lunii, este vorba de, evident, de referendumul din 23 iunie din Marea Britanie, din Regatul Unit. Și de asemenea este vorba de summitul NATO de la Varșovia care va avea loc în 8-9 iulie anul acesta. Încă o dată vreau să vă spun că au fost discuții deosebit de substanțiale și care cu siguranță se vor constitui într-o contribuție a consolidării în continuare a cadrului acesta foarte bogat de cooperare româno-franceză. Vă mulțumesc foarte mult!

Harlem Désir: Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor. Îți mulțumesc, dragă Lazăr. Este o mare plăcere să mă aflu astăzi la București, în acest moment excepțional al relației bilaterale franco-române, și mă bucur că am putut să discut cu domnul Lazăr Comănescu. Intensitatea relației este remarcabilă, iar săptămâna trecută primul ministru român, Dacian Cioloș, s-a aflat a doua oară la Paris, în șase luni. A fost pentru un eveniment sportiv și fericit, deschiderea Campionatului de fotbal, dar /s-a/ putut întâlni și cu domnul prim-ministru Manuel Valls pentru a semna foaia de parcurs, precum și pe președintele.

Președintele Republicii, François Hollande, va veni în România pe 12 și 13 septembrie. Pregătim, în prezent, în mod activ, această vizită și încă din această seară mergem împreună în Moldova, cu Lazăr, pentru a asigura Moldova de susținerea noastră, de prietenia noastră, și să avem în vedere și responsabilitatea noastră, ca și copreședinți ai acestui Grup pentru acțiunea europeană a Republicii Moldova și pentru că suntem ambele țări prietene ale Moldovei. Am evocat mult numeroasele domenii de cooperare între România și Franța în cursul discuțiilor noastre. Aceste discuții sunt foarte vaste și privesc viața culturală, francofonia, pe care o avem în comun și care se află în centrul Parteneriatului nostru strategic, cultura, bineînțeles, pregătirea sezonului cultural încrucișat, care va marca, în 2018, centenarul României moderne.

Cooperăm, de asemenea, în mod remarcabil în domeniul științific în jurul unor proiecte, proiectul laserului ELI, pe care l-am vizitat cu ocazia precedentei vizite, și care reprezintă o miză de /.../ decooperare între centrele noastre de cercetare științifică și care reprezintă un exemplu al excelenței europene la nivel internațional. Avem, bineînțeles, o cooperare economică,pentru că toate marile firme franceze sunt prezente în România, majoritatea fiind aici de mult timp și au rămas fidele României, cred în dezvoltarea și în perspectivele economice ale țării, ale României. Bineînțeles, Renault Dacia este exemplul cel mai evident, dar în realitate în toate sectoarele schimburile noastre economice s-au dezvoltat și cred că această dezvoltare poate să continue în domeniul transporturilor, a serviciilor urbane, în al elicopterelor, în al armelor și al serviciilor financiare. Și dorim cât mai multe firme românești să poată investi în Franța și să poată exporta spre Franța.

În cadrul discuțiilor am evocat, bineînțeles, și problematica europeană, înaintea unor termene foarte importante, precum referendumul din 23 iunie, apoi Consiliul European. Franța și România au același atașament profund pentru proiectul european și pun aceleași condiții ca proiectul european, indiferent de rezultatul referendumului, binențeles noi, așa cum am spus, dorim ca Regatul Unit să rămână în UE, est eîn interesul Angliei dar și al UE, și dorim ca acest vor al cetățenilor britanici să confirme locul Regatului Unit în Uniunea Europeană. Dar acum totul depinde de votanții englezi care vor interveni. Și oricare ar fi rezultatul acestui referendum, dorim să continuăm să dezvoltăm Europa în domenii în care ea trebuie să-și arate eficiența cu și mai multă angajare în viitor în domeniul securității, controlul frontierelor noastre comune, în cooperarea cu țările de origine ale migranților, cu țările de tranzit./rpatulea/denisse/ Cooperarea noastră privind vecinătatea pentru a adăuga mai multă, a aduce mai multă stabilitate și securitate.

Ne gândim, de asemenea, să continuăm să susținem investițiile, creșterea locurilor de muncă, mai ales dezvoltând, prin intermediul Planului Junker, și să facem astfel ca Europa să fie un pionier în domeniile economice ale viitorului, al tranziției economice, digitalul. Și în toate aceste domenii, Franța și România acționează împreună în instanțele europene și trebuie să facem în așa fel încât să nu fie o divizare între est și vest, pentru că știm că România contribuie la avansarea tuturor politicilor europene și este în centrul ambiției europene.

Am evocat deja voința de a progresa Europa în termeni de securitate și am vizitat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare al Poliției de Frontieră, care este foarte impresionant prin instrumentele pe care le folosește pentru a permite controlul frontierelor terestre, maritime, aeriene ale României. Și acest centru este deja în aplicare, pune deja în aplicare viitorul registru european al pasagerilor, care face parte din colaborarea noastră comună în domeniul luptei contra terorismului. Și cred că această colaborare între țările noastre este exemplară și progresele făcute de România sunt foarte importante în perspectiva pe care lucrăm, de aderare la Schengen, care este într-un context dificil, pentru că Spațiul Schengen a fost pus sub semnul întrebării de la criza migratorie și de la criza teroristă și cred că, sperăm să putem face să avanseze Spațiul Schengen și să creăm condițiile care să-i permită României să intre în Schengen. Și domnul ministru a insistat pe acest subiect, fiind o așteptare mare a României.

Am evocat, de asemenea, răspunsul pe care România l-a dat Franței, atunci când Franța a invocat pentru prima dată articolul 427 după atentatele de la Paris. Un stat poate să facă apel la solidaritatea celorlați și doresc să mulțumesc României pentru că a răspuns pozitiv la această solicitare a Franței și a contribuit astfel la efortul nostru împotriva amenințărilor teroriste prin susținerea sa în plan militar. Toate aceste lucruri arată apropierea dintre noi, dorința noastră comună de a dezvolta Uniunea Europeană în toate domeniile și să facem acest lucru sprijinindu-ne pe istoria noastră comună, pe apropierea noastră culturală comună și prin prietenia și activitățile dintre Franța și România. Vă mulțumesc!/lazard/denisse

-: Dacă există întrebări din partea presei?
Reporter: Carmen Gavrilă, Radio România - Care este agenda vizitei comune în Moldova și veți merge acolo împreună pentru că credeți astfel că mesajul va fi mai puternic? Vă mulțumesc.

Lazăr Comănescu: Bun. Dați-mi voie să încep eu cu câteva foarte scurte remarci, dar înainte de acest lucru, un mic comentariu. Vreau să îi mulțumesc lui Harlem pentru faptul că a menționat că am discutat pe teme importante legate de construcția europeană și că avem abordări comune. Aș dori doar să subliniez un lucru, care în opinia noastră este foarte important și este împărtășit și de prietenii noștri francezi, este că ne dorim o Uniune Europeană tot mai puternică și dorim ca dezvoltările și initiativele care se vor degaja în această privință să fie toate de natura a ceea ce numim noi incluzivă, să implice participarea tuturor statelor membre. Este foarte-foarte important acest lucru. În al doilea rând, aș mai vrea să spun că și, de asemenea, îi mulțumesc pentru faptul că s-a referit la subiectul migrație și, respectiv Schegen. Aș adăuga un singur lucru, pe care i l-am subliniat și prietenului meu. M-am argumentat, sper eu, și sper să fie convingătoare argumentația mea, în sensul că o intrare a României în Spațiul Schengen cu siguranță va consolida capacitatea UE de a-și proteja, de a-și securiza propriile frontiere externe și acest lucru spre să se constituie într-un argument care să permită să se avanseze în această privință. Revenind acum la întrebarea dumneavoastră, am spus încă de la început că mergem împreună astăzi după-amiază la Chișinău. În primul rând, suntem, așa cum spuneam, reprezentanții celor două țări membre ale UE care dețin copreședinția Grupului de acțiune europeană a Republicii Moldova. Deci vizita noastră acolo este, pe de-o parte, un mesaj foarte clar de atenție deosebit și voință de consolidare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova și, în același timp, de transmite interlocutorilor noștri de la Chișinău faptul ca pentru a se consolida această apropiere de Uniunea Europeană, este absolută nevoie ca în Republica Moldova să continue procesele de reformă, procesele care să permită aceasta apropiere de Uniunea Europeană și desigur că acest mesaj îl vom transmite tuturor interlocutorilor pe care îi vom avea la Chișinău, este vorba de șeful statului, de guvern, dar și de reprezentanți ai societății civile, ai opoziției din Republica Moldova, pentru că angajarea într-un demers care să permită apropierea de Uniunea Europeană tot mai puternică presupune asumarea acestei responsabilități la nivelul întregii societăți din Republica Moldova.

Harlem Désir: Nu am nimic de adăugat. Mergem împreună în calitate de copreședinți ai Grupului pentru acțiune pentru Republica Moldova. Dorim să dăm un mesaj de susținere foarte puternic pentru reformele din Moldova, pentru dezvoltarea economică și politică a țării, care să îi permită să profite de acordul de asociere, care va începe să fie aplicat din iulie, și ne vom adresa tuturor interlocutorilor, guvernului domnului Filip, dar și partidelor politice, societății civile, pentru a-i asigura de susținerea celor două țări, dar și de așteptările ca aceste reforme să fie aplicate într-un mod foarte determinat, hotărât, în ceea ce privește justiția, lupta împotriva corupției, îmbunătățirea climatului de afaceri. Cred că există așteptări foarte puternice ale cetățenilor și cred că sunt esențiale pentru a-i permite țării să beneficieze de întreaga susținere a comunității europene. Este un mesaj de prietenie, un mesaj de ajutor, dar și un mesaj, într-adevăr, de condiționalitate, pentru că astăzi e nevoie ca un guvern să fie stabil, după crizele pe care Moldova le-a cunoscut în ultimii ani, este nevoie de stabilitate pentru a progresa și pentru a merge mai departe, și pentru ca Moldova sa poată să profite de deschiderea economică a UE.

Sursa: Rador