Lucrarea cuprinde peste 30 de studii ale unor autori din Republica Moldova care abordează din perspective variate identitatea istorică, culturală și urbanistică a Chișinăului.

Cartea dedicată orașului Chișinăului abordează și problema mansardelor, a distrugerii sistemice a clădirilor de patrimoniu sau a intervențiilor arhitecturale masive care deteriorează originalitatea și scopul arhitectural al clădirilor.

„În primul volum am preluat un raport al Agenției de Inspectare și Restaurare unde s-a spus despre distrugerile din ultimii ani, câteva zeci de monumente. În volumul doi nu am discutat despre o statistică anume. În mare parte în al doilea volum sunt studii despre istorie, patrimoniu, stiluri, planul de dezvoltare urbanistică, pe de altă parte problemele actuale ale Chișinăului. Este o culegere de studii diverse, organizate într-un șir problematic și cronologic”, a declarat istoricul Sergiu Musteață, unul dintre coordonatorii volumului.

La rândul său, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță susține că distrugerea patrimoniului cultural al Chișinăului are loc din cauza necunoașterii lui de către locuitori.

„Este o problem că societatea noastră, chișinăuienii nu-și cunosc istoria, nu conștientizăm valoarea patrimoniului cultural-istoric. Ceea ce face mediul academic vine să sensibilizeze, să educe, să culturalizeze această societate. Degradarea patrimoniului cultural începe de la mentalitatea noastră și necunoaștere”, a mărturisit Ion Ștefăniță.

Cele două volume „Identitățile Chișinăului” au fost elaborate în urma unei conferințe organizată de Asociația Națională a Tinerilor Istorici, la care și-au prezentat articole proprii despre Chișinău oameni de cultură, istorici, arhitecți și urbaniști.