Lupta pentru introducerea în Basarabia a limbii române în școală, biserică, în toate sferele vieții sociale și trecerea acesteia la hainele ei firești ale alfabetului latin, a marcat întreaga perioadă de după căderea imperiului țarist până la semnarea Declarației de Unire de către Sfatul Țării, susțin istoricii.  

Dorința de a trece la limba română, de care moldovenii erau lipsiți de la anexarea la imperiul rus, era manifestată de diferite categorii de populație – de la intelectuali, la țărani și soldați. Astfel, una din primele declarații în acest sens era proclamată de către congresul gubernial din aprilie al învățătorilor din Basarabia, la care au fost prezenți, precum menționa Onisifor Ghibu, în jur de 500 de inși.

Istoricul și publicistul Iurie Colesnic afirmă că pentru prima dată, în cadrul acestui congres, s-a pus problema introducerii limbii române în școală. Șeful învățământului public din Basarabia, Sâromeatnicov, a declarat că moldovenii nu pot să învețe în limba lor, pentru că ei nu au suficiente cuvinte ca să poată exprima conținutul manualului școlar. La care Ion Buzdugan, care era soldat atunci, a adus o Biblie și a spus că în această carte se conțin toate cuvintele necesare pentru a introduce limba română în școala moldovenească. ”De la acest congres s-a pornit o mare mișcare pentru naționalizarea școlii. Ulterior, în luna mai, a mai avut loc un congres de mare amploare al învățătorilor, iar în luna iunie s-au desfășurat cursurile pentru învățători, unde Alexei Mateevici a citit pentru prima oară poezia „Limba noastră””, a mai spus Iurie Colesnic.

Aceleași cerințe, ca ”ocârmuirea locală și judecățile să se îndeplinească de sus până jos de slujbași ieșiți din sânul norodului și în limba norodului”, le revendicau și cei aproximativ 10 000 de ostași și ofițeri moldoveni din garnizoana militară a orașului Odessa, care s-au întrunit la un miting pe data de 18 aprilie 1917. Amintim că în urma acestui miting și a altora ce au avut loc în alte orașe, a fost organizat Congresul Militarilor Moldoveni, care a contribuit la constituirea ulterioară a Sfatului Țării.