Potrivit directorului instituției, Valeria Suruceanu, în cadrul evenimentului va avea loc masa rotundă „Aleea Clasicilor Literaturii Române - 65 ani de la inaugurare”, desfășurată în cadrul proiectului științific „Cultura promovării imaginii orașelor Republicii Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, mai scrie sursa citată. Tot aici va fi vernisată și o expoziție documentară cu genericul ”Reflecțiile Aleii Clasicilor în viziunea unui fotograf”. Autor – maestrul fotograf Iurie Foca. De asemenea, în cadrul manifestării va fi prezentat filmul documentar-științific „Alexandru Plămădeală o stea din constelația personalităților făuritoare a identității Chișinăului” și va fi lansat concursul de Artă Plastică „Arta și mitopoetica orașului”.

Ansamblul sculptural Aleea Clasicilor Literaturii Române a fost inaugurat la 29 aprilie 1958 în Grădina Publică “Ștefan cel Mare și Sfânt”, constituit la început din 12 busturi: Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu-Spătaru, Gheorghe Asachi, Constantin Stamati, Constantin Negruzzi, Alexandru Donici, Alexandru Hâjdeu, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Ion Creangă, Mihai Eminescu. După anul 1989, Aleea se completează cu busturile scriitorilor: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Călinescu, George Coșbuc, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Nichita Stănescu, Constantin Stere, George Bacovia și Ion Luca Caragiale.

Actualmente, Aleea are 30 busturi de scriitori români. Axată inițial pe raza centrală a Grădinii Publice, odată cu completarea listei de sculpturi s-a schimbat compoziția, fiind desfășurată în formă de săgeată de ambele părți ale axei. Monumentul lui Nicolae Iorga se află în afara teritoriului Grădinii Publice, la intersecția străzii Nicolae Iorga cu strada București. Astăzi, Aleea Clasicilor reprezintă una dintre cele mai cunoscute atracții turistice ale orașului Chișinău.

Ziua Internațională a Monumentelor și a Siturilor se celebrează anual din 1983 și a fost propusă pentru celebrarea de către Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS) la 18 aprilie 1982, aprobată de Adunarea Generală a UNESCO în 1983, pentru a aminti că patrimoniul este comun și cu toții avem responsabilitatea de a-l proteja ca moștenire pentru generațiile următoare. Scopul evenimentului este de a promova diversitatea patrimoniului cultural al Chișinăului, vulnerabilitatea acestuia și eforturile necesare pentru conservarea lui.