„Experiențele din perioada de după declanșarea invaziei (ruse asupra Ucrainei) arată că infrastructurile submarine ce transportă gaz, electricitate și comunicații electronice pot fi cu precădere expuse și vulnerabile sabotajului", scrie NSM într-un raport.

Pentru infrastructurile submarine, la fel ca pentru alte instalații esențiale ale țării, "trebuie să fie puse în aplicare măsuri de securitate pentru a fi atins un nivel de siguranță", notează agenția norvegiană.

Acest raport, care identifică peste 50 de breșe în securitatea națională norvegiană, este publicat la câteva luni după sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică vecină, prin explozii spectaculoase cu autori nici până în ziua de azi identificați.

După ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaz natural pentru continentul european, pe care ea îl aprovizionează în principal printr-o amplă rețea de gazoducte submarine.

Regatul scandinav este de asemenea un mare exportator de petrol, în parte prin oleoducte, și un important furnizor de electricitate prin cabluri lungi care leagă mai multe țări ale Europei.

Semn al vulnerabilității acestor instalații strategice, o porțiune dintr-un cablu ce monitoriza activitățile submarine în largul Norvegiei a dispărut în mod misterios la începutul lui 2021. Apoi, un alt cablu de comunicare între continent și arhipelagul Svalbard, în Marele Nord, a fost rupt în ianuarie 2022.

În ambele cazuri, nu s-au putut stabili vinovații, însă media norvegiene au arătat spre Rusia vecină, subliniind prezența de traulere ruse în zonele vizate în acele perioade.

"Guvernul apreciază că este nevoie de măsuri ofensive și țintite pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm", a comentat ministrul norvegian al justiției, Emilie Enger Mahl, primind marți raportul NSM.