Solicitată de agenție, Elena Postică, directorul adjunct al instituției, a menționat că expoziția reunește diverse piese patrimoniale: documente, fotografii, decorații, opere de artă, cărți, piese de vestimentație, obiecte memoriale și alte relicve ce vin să reconstituie unele aspecte din istoria comunității evreiești din Moldova și să aducă un omagiu personalităților notorii care au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii, științei și a societății moldovenești în ansamblu. Piesele reconstituie aspecte din viața și creația unor personalități din diverse domenii ale culturii și științei: savanți, compozitori, arhitecți, interpreți, scriitori, sculptori, actori, medici etc.

Potrivit sursei citate, printre evreii care s-au integrat plenar în societatea moldovenească, au creat și au lăsat posterității opere nemuritoare sunt: sculptorii Lazăr Dubinovski, Claudia Cobizeva și Lev Averbuh, arhitecții Valentin Voițehovschi, David Palatnic și Valentin Mednic, compozitorii David Gherșfeld, Solomon Lobel, David Fedov și Zlata Tkaci, pictorii Moisei Gamburg și Ada Zevina, actrița Ninel Kameneva, regizorii Mihail Izrailev, Eugeniu Vengre și Olga Ulițcaia, interpreții Maria Dailis (Braido), Lidia Babici, și Ghita Stratilevici, scriitorii și dramaturgii Ihil Șraibman, Liviu Deleanu și Leonid Corneanu, savanții Pavel Sovetov, Lazăr Polevoi și Isaak Rafalovici, medicii Moisei Ghehtman și Dimitrii Tumarkin și mulți alții. Expoziția include și un set de mărturii documentare din fondul Muzeului de istorie a evreilor din Republica Moldova cu referință la pogromurile evreiești din Chișinăul anilor 1903 și 1906, unele dintre ele fiind preluate de la Arhiva Națională a Republicii Moldova.

”Un compartiment distinct al expoziției readuce în spațiul public imagini cutremurătoare despre Holocaust și încurajează publicul să conștientizeze necesitatea cunoașterii adevărului despre crimele fascismului. Potrivit unor estimări ale cercetătorilor fenomenului, victime ale Holocaustului au devenit aproximativ 6 milioane de evrei, inclusiv 1,5 milioane de copii. În ghetourile și lagărele din Basarabia și Transnistria ar fi decedat circa 270 mii de evrei. Acest compartiment reamintește contemporanilor că recuperarea memoriei victimelor Holcaustului este un deziderat social care trebuie să fie luat în considerare de orice instituție responsabilă de păstrarea memoriei istorice”, a subliniat Elena Postică.

Prezent la eveniment, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a apreciat înalt contribuția evreilor la cultura noastră. Oficialul s-a pronunțat pentru înființarea unui Institut al Memoriei. La rândul său, Iulia Șeiman, directorul Comunității Evreiești din R. Moldova, a adus sincere mulțumiri instituției pentru organizarea acestui eveniment.

Expoziția ”Prezențe evreiești în istoria, cultura și memoria Republicii Moldova” se înscrie în șirul de manifestări preconizate în Planul de acțiuni privind implementarea Declarației Parlamentului Republicii Moldova cu privire la acceptarea Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel. Ea va fi deschisă până la sfârșitul lunii decembrie.