Potrivit media ruse, Duma de Stat (camera inferioară rusă) ar intenționa la 15 februarie, când se împlinesc 30 de ani de la retragere, să voteze un proiect de rezoluție prin care să recunoască drept 'neîntemeiată și expirată' hotărârea din 1989 a Congresului deputaților poporului din cadrul Sovietului Suprem al URSS privind condamnarea morală și politică a deciziei privind detașarea trupelor sovietice în Afganistan în decembrie 1979. O polemică acută se duce în aceste zile în această privință la Moscova cu scopul de a determina aleșii să renunțe la această intenție.

La 15 februarie 1989, URSS își retrăgea ultimele unități din Afganistan, după zece ani de intervenție în sprijinul 'regimului frate' comunist de la Kabul în fața rebeliunii islamiste. Această retragere, decisă de fostul secretar general de atunci al PCUS, Mihail Gorbaciov, a însemnat o înfrângere umilitoare pentru Uniunea Sovietică și a contribuit la prăbușirea colosului sovietic.

În acea zi, Mihail Kojuhov, corespondent de război, traversa Podul Prieteniei peste fluviul Amudaria ce separa Afganistanul de URSS, la bordul penultimului blindat din ultimul convoi sovietic. 'Soldații nu visau decât să ajungă vii și nevătămați acasă', își amintește Mihail Kojuhov, pe atunci jurnalist al cotidianului Komsomolskaia Pravda.

Unul din blindate transporta corpul neînsuflețit al lui Igor Liahovici, un recrut de 20 de ani, ucis în ajun, ultimul din cei peste 14.000 de morți - recunoscuți oficial - în rândurile armatei sovietice în timpul conflictului din Afganistan.

'De-a lungul drumului am văzut 'duhi' ('spirite', așa cum erau numiți mujahedinii de sovietici), care coborâseră din munți pentru a urmări retragerea', evocă Mihail Kojuhov, astăzi în vârstă de 62 de ani. 'Privirile locuitorilor erau pline de ură și resentimente pentru că îi lăsam la mila soartei', spune el.

Pentru acest jurnalist, care a fost o scurtă perioadă de timp purtător de cuvânt, în 2000, al lui Vladimir Putin pe când actualul lider de la Kremlin era prim-ministru, acest război 'va rămâne pentru totdeauna o aventură tragică și fără sens'.

Foarte nepopulară, această invazie a fost condamnată oficial de URSS în 1989 în plin 'glasnost', politica de transparență impusă de Mihail Gorbaciov, dar această viziune este pusă în prezent sub semnul îndoielii sub influența veteranilor.

În 2015, președintele Vladimir Putin, care de 20 de ani promovează o viziune patriotică asupra istoriei în numele unității naționale, a justificat implicit invazia ce urmărea - potrivit lui - 'să răspundă la amenințări reale' împotriva URSS, recunoscând în același timp o 'mulțime de greșeli'.

În aprilie trecut, el se declarase favorabil propunerii deputaților de a elabora o nouă evaluare politică a intervenției în Afganistan, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la retragere.

Încurajată, Comisia pentru Apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a adoptat la sfârșitul lunii ianuarie un proiect de rezoluție care consideră 'istoric nedreaptă condamnarea morală și politică' a intervenției. Potrivit acestui text, invazia a contribuit la lupta împotriva 'grupărilor teroriste și extremiste' și a traficului de droguri.

Textul respectiv nu a fost votat încă în sesiune plenară, relevând reticența guvernului de la Moscova de a reabilita în mod oficial acest episod traumatizant.

Publicația de opoziție Novaia Gazeta a denunțat recent apelurile la reabilitarea invaziei, calificând respectivele solicitări drept o 'ofensă adusă memoriei celor morți și incompatibile cu statutul unui stat democrat din secolul al XXI-lea'.

Într-un context de puternice tensiuni Est-Vest, 'Rusia revine la trecutul său sovietic pentru a-și justifica noua opoziție față de Occident', explică istoricul Irina Șcerbakova, de la organizația neguvernamentală Memorial. 'Dar conflictele internaționale în curs de desfășurare nu favorizează reabilitarea intervenției, încheiată cu o înfrângere', adaugă ea, în timp ce Rusia este angajată în prezent în Siria.