Ministerul Afacerilor Externe organizează de marți până joi Reuniunea Anuală a Diplomației Române sub tema “Răspunsul diplomatic al României la schimbările realității geostrategice”. Lucrările RADR 2022, care în acest marchează și 160 de ani de la înființarea instituției, vor fi conduse de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, se vor desfășura în contextul dificil al războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, iar invitații speciali vor fi miniștrii de externe ai Poloniei și Portugaliei, în timp ce președinția cehă a Consiliului UE va fi reprezentată de ministrul de externe al acestei țări, Comisia Europeană de un vicepreședinte și un comisar, iar OCDE, organizația la care România aspiră să adere, de secretarul general al acestui club al economiilor democratice dezvoltate, transmite caleaeuropeana.ro.

„Anul 2022 ne-a pus în fața unor evoluții care amenință direct pacea și securitatea internaționale. Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a creat turbulențe în întregul sistem internațional, care este nevoit să răspundă unei suprapuneri complicate de crize. Iar România, ca membru al comunității de valori europene și euroatlantice, participă și contribuie direct și substanțial la adaptarea strategică impusă de această nouă realitate ostilă. Prin contribuții solide, credibile și vizibile la nivel regional, european și internațional, ne-am implicat și continuăm să ne implicăm proactiv și consecvent în acțiunile multidimensionale de reacție față de agresiunea Rusiei la adresa ordinii globale bazate pe reguli, pe toate palierele: politic, diplomatic, securitar și umanitar, prin mobilizarea exemplară la nivelul societății românești. În tot acest context, diplomației române îi revine astăzi, mai mult ca oricând, un rol deosebit în evaluarea permanentă și rapidă a noii realități geostrategice și în avansarea de căi de acțiune adecvate la nivel internațional”, a spus șeful statului, în mesajul său, în care a subliniat și principalele jaloane ale politicii externe și acțiunii diplomatice a României, referindu-se cu precădere la planul de securitar, cadrul de securitate al NATO și la nivelul UE și asigurarea securității energetice și a securității alimentare.

Astfel, Iohannis a evidențiat că politica externă a României are “o serie de constante” care ghidează acțiunea diplomatică, referindu-se la rolul României în cadrul UE.

„Unul dintre aceste repere este reprezentat de acțiunea și rolul României în cadrul Uniunii Europene. Trebuie să rămânem consecvenți în a promova accelerarea reformelor destinate creșterii convergenței și a coeziunii, susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii, implementarea priorităților în materie de schimbări climatice – devenite tot mai acute și cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi -, digitalizare, inclusiv securitate cibernetică, și reziliență. În perioada următoare este necesar să continuați activ demersurile de atingere a obiectivelor noastre majore la nivel european – cu accent pe aderarea României la Spațiul Schengen și finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare”, a precizat președintele.

El a menționat și importanța deciziei istorice a Uniunii Europene privind acordarea statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și recunoașterea perspectivei europene a Georgiei, la reuniunea Consiliului European din iunie, decizii care au reprezentat reafirmarea valențelor strategice ale extinderii, context în care a invocat și eforturile României.

„Trebuie să continuăm să susținem parcursul european al acestor state, pe toate palierele. În egală măsură, sprijinul nostru pentru procesul de extindere cu statele din Balcanii de Vest rămâne prioritar pe agendă. România va continua să fie alături de Ucraina și de cetățenii acesteia, în strânsă coordonare cu partenerii noștri euroatlantici, iar eforturile vor fi axate nu numai pe sprijinul pe multiple planuri, dar și pe implicarea în procesul de reconstrucție”, a asigurat președintele.

El a amintit România sprijină consecvent și puternic eforturile Republicii Moldova de integrare europeană și programul de reforme al actualei guvernări de la Chișinău și că Bucureștiul a fost mereu alături de cetățenii țării vecine prin acțiuni concrete de susținere în depășirea crizelor.

„România a promovat puternic la nivel european acordarea de sprijin Republicii Moldova pentru întărirea capacităților sale de a gestiona refugiații și pentru creșterea rezilienței sistemului energetic. Salut, în special, lansarea în acest an a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, în baza inițiativei României, Germaniei și Franței. Găzduirea în România, în luna iulie, a celei de-a doua ediții a avut rezultate foarte bune. Dar eforturile noastre de sprijin pentru Chișinău trebuie să continue pe toate dimensiunile”, a precizat el.

De asemenea, în contextul agresiunii Rusiei, unitatea transatlantică a fost impecabilă, a evaluat președintele în mesajul său, invocând totodată și marcarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, creșterea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, deciziile summitului NATO de la Madrid, cu accent pe adoptarea noului Concept Strategic, consolidarea descurajării și apărării pe flancul estic și consacrarea importanței strategice a Mării Negre.

„Sesiunile frecvente de coordonare cu Președintele SUA, Joe Biden, la care am participat în diverse formate, au demonstrat că, pentru menținerea securității și prosperității euroatlantice, cooperarea dintre Europa și America de Nord rămâne esențială. Salut, de asemenea, marcarea în acest an a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esențial al politicii noastre externe și de securitate. Decizia SUA de a-și crește prezența militară în România este o reconfirmare a rolului crucial pe care cooperarea româno-americană îl joacă în planul securității regionale. Pe palier NATO, s-au înregistrat progrese semnificative, iar Summitul de la Madrid a reprezentat un moment de vârf în transformarea fundamentală a Alianței, în deplin acord cu interesele de securitate ale României. Rezultatele obținute – adoptarea Noului Concept Strategic, consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, consacrarea importanței strategice a Mării Negre –, la care am lucrat împreună, corespund pe deplin obiectivelor pe care le-am urmărit”, a afirmat el.

Klaus Iohannis a remarcat că la sfârșitul lunii noiembrie, România va găzdui reuniunea miniștrilor de externe din statele NATO, pe care a descris-o drept un moment foarte important pentru aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid și pe care diplomații trebuie să o pregătească foarte bine.