Precizările au fost făcute în debutul mesei rotunde cu tema “Protejarea democrației în vremuri de încercare – riscuri, reziliență și reangajare”, desfășurată în cadrul summit-ului de la Reykjavik, Islanda, și pe care șeful statului a coprezidat-o alături de premierul Luxemburgului, Xavier Bettel.

Președintele a arătat că în ultimii ani, Europa s-a confruntat cu o serie de provocări, începând cu lupta împotriva pandemiei de Covid 19, care a generat “restricții inevitabile”, dar și un “val uriaș” de dezinformare, ce a permis renașterea “naționalismului exacerbat”.

Klaus Iohannis a menționat că discursul de instigare la ură, dezinformarea, manipularea, violența împotriva jurnaliștilor și influențele maligne sunt doar câteva exemple ale efectelor acestor crize în întreaga Europă, informează Agerpres.

“Valorile democratice, spațiul civic, libertatea presei, diversitatea și democrația liberală sunt toate sub presiune pe continentul european. Astfel, acum este mai important ca niciodată să investim în a face democrațiile mai reziliente și mai capabile să ne protejeze drepturile fundamentale”, a spus el.

Klaus Iohannis a precizat că țările democratice susțin Ucraina și pe cetățenii săi, dar și lupta pentru libertate, democrație, împotriva intimidării, a autoritarismului și a tiraniei.

“Prin agresiunea ilegală împotriva Ucrainei, Rusia a încălcat dreptul internațional, aducând o amenințare majoră la adresa sistemului democratic. Războiul Rusiei este un atac asupra valorilor și principiilor noastre comune. Dar această criză, cea mai severă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a catalizat unitatea noastră și hotărârea de apăra modul de viață democratic”, a spus Iohannis.

Desfășurată sub motto-ul “Uniți în jurul valorilor noastre/ Uniți pentru Europa”, cea de a patra ediție a reuniunii la nivel înalt va sublinia rolul Consiliului Europei în actualul context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, organizația responsabilă pentru democrație, drepturile omului și statul de drept fiind printre primele instituții internaționale care au reacționat printr-o acțiune concretă, respectiv prin excluderea Federației Ruse din rândul statelor membre.

Pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificație aparte, întrucât în 2023 se împlinesc 30 de ani de când țara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizației de la Strasbourg, decizia privind aderarea fiind luată în 1993 la primul Summit al Consiliului Europei.

În prima zi a summitului, președintele Iohannis a coprezidat, alături de prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, masa rotundă cu tema “Protejarea democrației în vremuri de încercare – riscuri, reziliență și reangajare” și a participat la reuniunea de lucru “Uniți pentru Ucraina”, găzduită de prim-ministrul Islandei, Katrin Jakobsdottir.

În cursul dezbaterilor generale din cea de a doua zi a summitului, Iohannis va reitera angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului și va reliefa rolul pe care Consiliul Europei l-a jucat, în cei 30 de ani de apartenență a României la organizația de la Strasbourg, la consolidarea unei democrații stabile și mature în țara noastră, arată Administrația Prezidențială.

La finalul summitului va fi adoptată Declarația de la Reykjavik, care reconfirmă rolul particular al Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european și internațional.

Cu această ocazie va fi anunțată și înființarea Registrului Internațional al Daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, la care România va participa ca stat fondator