Klaus Iohannis a participat joi la consultări cu omologul american și cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9) al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care președintele Statelor Unite a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa.

Discuțiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la impactul acțiunilor Rusiei asupra securității aliaților și partenerilor din regiune și coordonarea între statele aliate, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre, ca expresie a solidarității aliate și a Parteneriatului Strategic solid între România și SUA”, a transmis Palatul Cotroceni.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat dialogul în Formatul București (B9), fapt ce confirmă valoarea acestui format de consultare și coordonare între aliați, mai ales în contextul actual al provocărilor de securitate din Vecinătatea Estică a NATO.

“Președintele României a subliniat importanța informării, coordonării și consultării aliaților în fața acestor provocări de securitate, evidențiind că menținerea unității statelor aliate este esențială în aceste momente”, a indicat sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său.

De asemenea, șeful statului “a menționat că este nevoie să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei”.

Grupul celor nouă de la București include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia și a fost creat de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Trimiterea de soldați SUA pentru a apăra Ucraina de o agresiune a Rusiei “nu este luată în calcul” pentru că Ucraina nu face parte din NATO, a declarat miercuri Biden, după convorbirea cu Putin și după consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei.

Însă, a avertizat Biden, un atac rus ar atrage o consolidare a prezenței militare americane pe teritoriile țărilor membre NATO în Europa de Est.

“Vom fi probabil obligați să ne întărim prezența în țările NATO pentru a le liniști în special pe cele din partea estică. În plus, am spus cu claritate că vom furniza și mijloace de apărare Ucrainei. Avem o obligație morală și o obligație legală față de aliații noștri din NATO, dacă aceștia ar ataca în temeiul articolului cinci. Este o obligație sacră“, a declarat el, consolidând astfel afirmațiile consilierului său pentru securitate națională.

Președintele american Joe Biden i-a comunicat direct omologului său Vladimir Putin că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare”, a afirmat marți seară Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă.

Sullivan a vorbit într-o conferință de presă după o convorbire prin videoconferință între Biden și Putin, în care președintele SUA a avertizat Rusia cu “măsuri severe” economice și “de altă natură” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în timp ce Moscova a cerut garanții că NATO nu se va extinde spre Est.

Într-o întâlnire pe care a avut-o miercuri cu ambasadorii statelor UE acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a menționat că situația de securitate de la granița cu Ucraina rămâne preocupantă și că trebuie continuate eforturile pentru dezescaladarea situației, dar și pentru consolidarea apărării colective în cadrul NATO.