Conform cercetării, postările considerate derogatorii față de persoanele cu dizabilități sunt potențial cele mai dăunătoare perspectivelor de angajare sau relațiilor cuiva, reiese din punctul de vedere a 38% dintre cei chestionați. De asemenea, un european din trei (34%) a declarat că partajarea postărilor de vaccinare anti-Covid sau utilizarea limbajului anti-trans (32%) ar putea afecta șansele de carieră.

Aproape jumătate dintre directori au recunoscut că au studiat profilurile online ale colegilor atunci când aceștia s-au alăturat companiei și au găsit lucruri pe baza cărora i-au judecat, în timp ce peste 40% dintre respondenți au spus că și ei cunosc pe cineva a cărui slujbă sau carieră a fost afectată negativ din cauza unei postări vechi pe social media.

Cu toate acestea, aproape o treime dintre oameni nu și-au revizuit sau șters niciodată vechile postări de pe rețelele sociale.

Datele centralizate de Kaspersky relevă faptul că, în total, 42% dintre consumatori susțin că profilurile lor de social media nu îi reprezintă în mod autentic, iar 48% afirmă că alții și-ar putea forma o impresie greșită despre ei din istoricul căutărilor pe internet.

Totodată, majoritatea (81%) tinerilor cu vârste între de 16 și 21 de ani cred, în mod eronat, că au control complet pentru a șterge definitiv ceva din prezența lor online.

Potrivit sursei citate, milioane de oameni care decedează lasă în urmă profiluri de rețele sociale și un anumit istoric de căutare pe internet. În acest context, sondajul a identificat o lipsă de conștientizare îngrijorătoare, aproape o treime (30%) dintre consumatori nu s-au gândit la ce va însemna amprenta lor digitală odată ce vor muri, aproape o cincime (19%) presupunând în mod greșit că toate conturile lor de pe rețelele sociale vor fi șterse automat și definitiv.

Rezultatele au constatat, de asemenea, că 37% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să acceseze profilul de pe o rețea socială a unui părinte decedat dacă acesta le-ar lăsa detaliile de conectare în testament.

În schimb, nu la fel au stat lucrurile în momentul în care respondenții au fost întrebați dacă ei înșiși ar lăsa aceste detalii într-un asemenea document. Astfel, o pondere la fel de ridicată s-a simțit inconfortabil la gândul că și-ar putea lăsa detaliile de conectare la rețelele sociale în testament.

Studiul a chestionat peste 8.500 de utilizatori de internet cu vârste începând de la 16 ani, din 11 țări.