Anunțul constituie un semn de destindere într-o regiune marcată în continuare de instabilitate.

În trecut, absența demarcării pe anumite porțiuni ale frontierei comune de 1.400 km a dus sporadic la ciocniri între comunitățile locale din aceste zone agricole, mai ales pentru accesul crucial la pășuni sau apă.

„Kârgâzstanul și Uzbekistanul au terminat procesul de delimitare a frontierei (...) punând astfel punct final problemei frontaliere', a salutat vineri liderul kârgâz Sadîr Japarov.

Acordul, ratificat deja de cele două parlamente în toamnă, a fost semnat cu ocazia vizitei președintelui uzbec Șavkat Mirzioiev la Bișkek, capitala kârgâză.

„Este un eveniment istoric așteptat de mulți ani de popoarele noastre frățești', a declarat el, calificând Kârgâzstanul drept un 'partener strategic important, vecinul nostru cel mai apropiat și prieten de lungă durată'.

În ultimele luni, în Kârgâzstan s-au desfășurat manifestații locale împotriva acestui acord, ce prevede în special un schimb de câțiva km de terenuri și gestionarea unor resurse de apă. Mai multe personalități - deputați, înalți funcționari, membri ai societății civile - au fost arestate.

În iunie 2010, violențe sângeroase între comunități kârgâze și uzbece au avut loc în principalele orașe din sud, Oș și Jalal-Abad, soldându-se cu aproape 500 de morți și circa 400.000 de strămutați și refugiați.

Kârgâzstanul nu și-a delimitat încă în totalitate frontiera cu Tadjikistanul, o altă fostă republică sovietică din Asia Centrală, în pofida întâlnirilor regulate între cele două autorități.