Într-o discurs adresat națiunii, Sadîr Japarov a propus crearea unei "comisii de menținere a păcii", formată din persoane în etate din comunitățile kârgâze și tadjice din zonele disputate, "pentru a preveni noi conflicte".

"Niciuna dintre părți nu trebuie să permită continuarea ciocnirilor armate!", a spus șeful statului.

Cele două foste republici sovietice au semnat joi un armistițiu pentru a pune capăt violențelor. Dar tirurile au continuat vineri și sâmbătă de ambele părți, a spus Bișkekul, determinând o întâlnire a șefilor comitetelor de securitate națională tadjic și kârgâz.

Ulterior, armistițiul a fost respectat fără incidente, potrivit autorităților de la Bișkek. Șefii comitetelor de securitate au semnat, de asemenea, un protocol privind delimitarea frontierei, fără a detalia însă conținutul acestuia.

Potrivit Bișkekului, violențele au făcut cel puțin 34 de morți de partea kârgâză, dintre care 31 de civili, și peste 120 de răniți.

Tadjikistanul, țară autoritară și închisă, nu a prezentat niciun bilanț și a raportat doar doi răniți.

Porțiuni mari de frontieră nu au fost delimitate în Asia Centrală după destrămarea URSS, provocând frecvente tensiuni etnice accentuate de o luptă pentru accesul la resurse.

Luptele care au izbucnit joi sunt însă cele mai violente dintre Tadjikistan și Kârgâzstan de la independența lor în 1991.

Acestea au fost raportate în mai multe zone frontaliere, în special în jurul enclavei tadjice Vorukh unde cele două țări își dispută accesul la apă.

Potrivit Semilunii Roșii, circa 60.000 de persoane au fost deplasate. Președintele kârgâz i-a încurajat duminică pe refugiați să se întoarcă acasă.

Duminică, serviciile kârgâze de prim-ajutor au raportat că două școli și 78 de case au ars în cursul acestor lupte.

Cerând răzbunare, câteva mii de kârgâzi au manifestat sâmbătă la Bișkek, reclamând să fie înarmați și trimiși pe front, ceea ce guvernul a refuzat.

Ministerul kârgâz de Interne a anunțat duminică deschiderea a 11 anchete penale care vizează cetățeni tadjici, în special pentru crimă și trecerea ilegală a frontierei.

Kârgâzstanul a mai acuzat Dușanbe că i-a agresat 10 cetățeni care, potrivit acestuia, au fost luați ostatici înainte de a fi eliberați sâmbătă seara.

Ministrul kârgâz al sănătății, Alîmkadîr Beishenaliev, a afirmat că aceste persoane au fost "bătute cu bastonul" în timpul detenției și că nouă dintre acestea au trebuit spitalizate după eliberare.

În pofida ciocnirilor, contactele dintre Tadjikistan și Kârgâzstan au fost menținute pentru detensionarea situației. Sadîr Japarov și omologul său tadjik, Emomali Rahmon, au discutat telefonic de două ori și au convenit să se întâlnească în curând.

Rusia, putere regională, și Uzbekistanul vecin și-au oferit, de asemenea, oficiile de mediere.

Sursa: AGERPRES