Potrivit afirmațiilor lui Marat Imankulov, secretar al Consiliului de securitate kârgâz, pentru postul de stat de radio Birinci, "președintele i s-a adresat lui Putin și a cerut ajutorul Rusiei", întrucât era "complicat pentru cele două părți să ajungă la un acord".

O porțiune de 970 de kilometri din frontiera comună a celor două țări din Asia centrală este contestată de la prăbușirea URSS, pe fondul tensiunilor pentru acces la resurse.

La jumătatea lui septembrie, confruntările din regiunea Batken, în sud-vestul Kârgâzstanului și frontalieră cu Tadjikistanul, s-au soldat cu moartea a circa 100 de persoane, potrivit autorităților celor două țări.

"Problemele frontaliere au izbucnit pentru că problemele de demarcare și delimitare nu au fost rezolvate în epocă", când cele două țări făceau parte din Uniunea Sovietică, a argumentat Imankulov.

"Rusia este statul succesor al Uniunii Sovietice, documentele de arhivă și hărțile sunt la Moscova", a adăugat el, în contextul în care Kârgâzstanul și Tadjikistanul sunt membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianță militară în care Moscova deține rolul dominant, transmite Agerpres.

Vladimir Putin, Sadîr Japarov și omologul lor tadjik Emomali Rahmon au avut o întrevedere pe 13 octombrie la Astana, în Kazahstan, în marja unui summit regional.

A fost prima întâlnire între Saparov și Rahmon după confruntările soldate cu morți din septembrie.

Președintele rus a dat atunci asigurări, în cadrul unei conferințe de presă de la finalul întâlnirii, că Rusia "nu pretinde rolul de mediator" dar că ea "se uită la documente și la hărți" pentru a "căuta o soluție".