Ministerul Finanțelor ar fi instituția din cauza căreia cadrele medicale care s-au îmbolnăvit de Covid-19 nu și-au primit încă indemnizația unică de 16 mii de lei, după cum a declarat ministra Sănătății, Ala Nemerenco, citată de portalul Sănătateinfo.md. Aceasta a precizat că ar fi scris deja câteva scrisori la Ministerul Finanțelor și că în acest moment se pregătesc listele cadrelor medicale care încă nu și-au ridicat indemnizațiile. Ala Nemerenco promite că toți lucrătorii medicali vor primi banii, fără să ofere termene.  „Ministerul Sănătății cu ajutorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică verifică toate aceste cazuri ca să le confirmăm că sunt într-adevăr cazuri de contractare a virusului la locul de muncă. Aceste surse vin prin bugetul de stat inclusiv prin intermediul APL și sunt transferați de la Ministerul Finanțelor. Noi am adresat deja câteva scrisori referitor la întârzierea acestor plăți. Banii nu îi transferă MS. Ministerul Finanțelor a fost atenționat, discutăm cu ei, au rămas foarte multe datorii din urmă. Sunt colegi de ai noștri care nu și-au ridicat aceste indemnizații, inclusiv pentru lunile de primăvară, când a existat acel val mare de îmbolnăviri”. Jurnaliștii notează că serviciul de presă al Ministerului Finanțelor nu a răspuns la telefon, pentru a oferi lămuriri în acest sens.

„Rusia deschide în Transnistria cele mai multe secții de votare din străinătate. Chișinăul reacționează temperat” – relatează Europa Liberă. Rusia deschide în Republica Moldova 30 de secții de votare pentru alegerile legislative pentru Duma de Stat. Este numărul cel mai mare de secții deschise într-o țară străină. Câte o secție va funcționa la Chișinău, Comrat și Bălți, iar restul de 27 sunt deschise în regiunea separatistă transnistreană. (…) În 2018 la alegerile prezidențiale din Rusia au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană. Atunci, Rusia anunța că are în regiunea transnistreană 220 de mii de cetățeni. Niciun alt stat nu a deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă a Republicii Moldova. La Chișinău nu s-au făcut multe comentarii publice legate de deschiderea unui număr atât de mare de secții în regiunea separatistă. Într-un interviu însă cu Europa Liberă joi, 16 septembrie, Ministrul de Externe Nicu Popescu a declarat că s-a trimis la Moscova o notă pe această temă. „ (...) știți foarte bine că autoritățile Republicii Moldova nu controlează acest teritoriu, nu avem acces, instituțiile statului Republica Moldova nu funcționează pe anumite părți ale teritoriului Republicii Moldova” a mai spus Nicu Popescu, explicând astfel și natura ponderată a unui protest , pe care Chișinăul îl comunică tradițional, la fiecare alegeri, iar Rusia îl ignoră, tot tradițional, de fiecare dată.

Nicolae Negru se referă în editorialul său pentru Ziarul Național la decizia Guvernului Nataliei Gavriliță de a majora până la 2 000 de lei pensia minimă pentru limita de vârstă, care „ar putea avea consecințe sociale, financiar-economice și politice serioase, nu toate benefice, și ar fi meritat o atenție mai mare din partea societății, a mass-media și a poiliticienilor. (…) Cu toate acestea, Guvernul procedează corect, din alt punct de vedere, al solidarității și coeziunii sociale. Pentru a înlătura, fie măcar într-o măsură mică, nedreptatea care li s-a făcut inițial unor anumite categorii de cetățeni. Nu, nu e vorba de principii socialiste, ci de principiile statului de drept, ale unei societăți civilizate, când oricărui cetățean discriminat, abuzat, i se face dreptate. Într-un stat de drept, cum se pretinde al nostru, nu e posibil ca un cetățean care a lucrat conștiincios toată viața să primească o pensie din care să nu poată subzista, fiindcă angajatorul a eludat legea, nu a contribuit la fondul social. (…) Prin acest pas, guvernarea ar institui, s-a mai spus, și o nouă practică în politică: îndeplinirea promisiunilor electorale, care îi va responsabiliza pe politicieni, îi va face să nu mai promită câte-n lună și în stele, marea și sarea, ci să-și cântărească orice cuvânt rostit în fața cetățenilor”.

Iar Alina Radu relatează în Ziarul de Gardă că săptămâna curentă se împlinesc 100 de zile de activitate a Oficiului Procurorului European. „În cele 100 de zile și nopți oficiul Laurei Codruța Kövesi a înregistrat 1700 de crime raportate, în baza cărora au fost deschise 300 de investigații. Anchetele preliminare au stabilit că bugetul a fost prejudiciat cu 4, 5 miliarde de euro. La cei 446 de milioane de cetățeni europeni ar reieși că fiecare dintre ei ar fi fost fraudat cu aproximativ 1000 de euro. (…) Dacă am raporta aceste sume la R. Moldova, s-ar putea să vedem altfel lucrurile. Chiar dacă am împărți miliardul furat la cei vreo 2,8 milioane de locuitori, ar ieși un 3-400 de euro de căciulă, adunate în urma recuperării fraudelor. Dar ceea ce înseamnă 300 de euro pentru un cetățean moldovean (un bugetar, pensionar, etc.) pare să fie cu mult mai mult decât 1000 de euro pentru un cetățean european. Chiar și așa, povara grea a miliardului rămâne pe grumazul cetățenilor, dar și pe conștiința organelor de drept. R. Moldova, statul cel mai sărac din Europa, din care s-a și furat un miliard de dolari, se laudă cu sume ridicole, rambursate din recuperarea bunurilor infracționale, de exemplu. Circa jumătate de milion de euro (așteptând un miliard) ar fi fost recuperate de către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din frauda bancară, beneficiarul acestora fiind Vlad Plahotniuc”.