Raportul arată că 14 organizații internaționale pentru libertatea presei au consemnat în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei un număr record de alerte privind agresiunile fizice contra jurnaliștilor (52 de cazuri) și de acte de hărțuire sau intimidare (70 de cazuri). Documentul analizează amenințări grave pentru libertatea presei, precum impunitatea infracțiunilor comise contra jurnaliștilor (printre care 24 de cazuri de crime cu victime jurnaliști rămân nepedepsite în prezent), hărțuirea judiciară, presiuni politice exercitate asupra media publice și supravegherea jurnaliștilor.

Particular pentru anul trecut a fost faptul că guvernele au răspuns la criza sanitară prin impunerea de lockdownuri și a stării de urgență, iar jurnaliștii din Europa au trebuit să se adapteze la noi restricții și schimbări ale practicilor zilnice de relatare. ''În mod nesurprinzător, multe încălcări au provenit din state care deja aveau rezultate suspecte privind libertatea presei. În Ungaria, guvernul a adoptat în aprilie 2020 o ordonanță de urgență care pedepsea cu până la 5 ani de închisoare răspândirea de informații false sau distorsionate despre pandemie. Legea era încă în vigoare la finalul lui 2020 ca urmare a celui de-al doilea lockdown din țară, cu efecte groaznice pentru relatările jurnaliștilor despre răspândirea virusului. Inițiative de urgență similare au fost încercate în Bosnia, Bulgaria și România, dar ele au fost rapid revocate sau blocate'', indică raportul citat.

Documentul amintește că, la începutul lunii martie, câteva guverne fie au extins, fie au suspendat termenele până la care organismelor publice li se cere să răspundă la solicitările privind libertatea de informare. ''Bulgaria, Serbia și România au dublat timpul maxim de răspuns, în timp ce Ungaria l-a triplat, de la 30 la 90 de zile. Noile reguli au subminat grav capacitatea jurnaliștilor de a primi informații despre criza sanitară'', notează raportul.

Potrivit raportului, independența administrării și a finanțării media publice în Europa au fost expuse unui risc ridicat ca urmare a 'numirii unui management dependent politic'', printre care în Bulgaria și România (risc de 97% fiecare), Turcia (92%) și Cipru, Italia, Malta și Polonia (fiecare risc de 83%).

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, s-a declarat îngrijorată de concluziile raportului. Ea le-a cerut guvernelor europene să dea dovadă de o voință politică mai angajată pentru a proteja jurnaliștii și jurnalismul independent și pentru a limita deteriorarea libertății presei în Europa.

''Respectarea libertății presei este în recul în numeroase țări. În ultimii ani, am asistat la o creștere a cazurilor de violențe și intimidări contra jurnaliștilor. În timpul pandemiei de COVID-19, semnalările de violențe contra jurnaliștilor s-au multiplicat, ca și cazurile de cenzură și represaliile contra celor care pun sub semnul întrebării politicile urmate de guverne. În același timp, media de calitate se confruntă cu grave dificultăți economice și numeroși jurnaliști și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei. Raportul meu anual, care va fi publicat în câteva zile, arată aceste tendințe îngrijorătoare'', a spus Buric.

Ea a exprimat disponibilitatea Consiliului Europei de a ajuta statele membre să creeze și să promoveze un mediu în care mass-media independente diverse pot contribui la creșterea solidității democrației.