S-a născut în satul Iserlia, raionul Basarabeasca, unde atât grădinița cât și școala din localitate sunt, potrivit ei, cu predare în limba rusă. Populația din satul natal este un mix din mai multe  naționalități care folosesc rusa ca limbă de comunicare. Așa se face că șansele Nataliei, la fel ca ale tuturor celor care se nasc și locuiesc în astfel de localități basarabene, în care nu există instituții de învățământ în limba română, să ajungă să vorbească limba de stat a Republicii Moldova, sunt foarte mici.

”Când am venit în Marea Britanie foarte greu mă exprimam în română. Înțelegeam tot, dar când să vorbesc îmi era frică că cineva va râde de felul în care răspund. În satul meu natal nu am cu cine vorbi în limba română. Grădinița și gimnaziul sunt cu predare în limba rusă. În sat sunt foarte multe naționalități care vorbesc doar rusa. La oraș, în Basarabeasca, la fel, toți folosesc rusa.” mărturisește Natalia. 

Natalia a decis să plece din Moldova, în căutarea unei vieți mai bune, în februarie 2018, după ce a realizat că nu poate să stea toată viața cu părinții, și să își construiască un viitor cu cei 2.300 de lei (120 euro) salariu lunar cu care era remunerată ca asistent social în satul natal.

”Am vrut să mă descurc pe cont propriu. Nu puteam să stau toata viața lângă părinți. Venise timpul să îmi aranjez și viața mea personală” povestește Natalia, cu care m-am întâlnit la ea acasă, undeva în apropiere de centrul orașului Bedford, cu câteva zile înainte să îl nască pe micuțul David.

”Am venit în Marea Britanie printr-o agenție și am lucrat în Hounslow, în calitate de cameristă. După jumătate de an am decis să renunț la acest loc de muncă, pentru că era prea greu. M-am mutat în alt oraș, Nottingham, și mi-am găsit de lucru într-un depozit de electrocasnice. Lucrul era sezonier, așa încât după ce s-a terminat am decis să vin în orașul Bedford. Aici am stat în aceeași casă cu alți cinci colegi originari din România. Cu ei am învățat limba română. Ca să ne înțelegem trebuia să vorbesc, așa cum puteam eu. Am reușit să depășesc bariera aceasta de frică că cineva o să râdă  de felul în care vorbesc în română. În fiecare zi colegii mei vorbeau cuvinte pe care eu încercam să le memorizez.”

La scurt timp după ce a ajuns în Bedford, Natalia și-a întâlnit viitorul soț, pe Ionuț, originar din Târgu Mureș. Nunta au făcut-o la ea în sat, cu oaspeții ardeleni care au ajuns în Republica Moldova pentru prima dată.

”Și-au făcut griji, cum o să se înțeleagă. Au pus întrebări dacă familia mea vorbește româna. Dar până la urmă s-au înțeles. Au găsit limbă comună.

Eu cu familia acasă vorbesc în limba rusă și soțul nu înțelege nimic. În rest, mă ajută foarte mult. Am avut noroc să mă căsătoresc cu un așa ardelean!”

Cu câteva zile în urmă, la scurt timp după ce am realizat interviul, Natalia l-a adus pe lume pe David, primul copil al familiei. Atât mama cât și bebelușul sunt sănătoși și se simt bine.

Ca o mică paranteză, în Marea Britanie, în cazul în care sarcina nu prezintă riscuri, viitoarele mămici sunt monitorizate de moașe, nu de medici. După ce femeia care urmează să nască se înregistrează la spital, moașa face o vizită la gravidă acasă și evaluează casa în care urmează să crească bebelușul, riscurile la care este supus, evaluează comportamentul și atitudinea viitorilor părinți. Viitoarea mămică este suspusă unui amplu chestionar pentru a afla dacă are susținerea financiară și psiho-emoțională a partenerului. Moașa oferă suport emoțional și răspunde la toate întrebările viitoarei mămici. Așa a fost și în cazul Nataliei.

În timp ce soțul ei, Ionuț,  își dorește să revină cu familia la Târgu Mureș, Natalia este de părere că în Marea Britanie sunt totuși mai multe posibilități pentru ei. Așa încât decizia finală legată de unde se vor stabili definitiv încă nu au luat-o. Acum nu au timp să se gândească la asta, au alte priorități. După ce au făcut cunoștință cu micuțul David, au început cursurile intensive pentru rolul de tineri părinți...

AUTOR: Ina Guțu