A absolvit facultatea de arte în Marea Britanie. Primul său rol în calitate de actor în perioada studenției a fost personajul real al unui român pe nume Bogdan în piesa de teatru politic ”Mad Forest ” ( trad. ”Pădure nebună”),  semnată de dramaturgul britanic Caryl Churchill. În câteva cuvinte, piesa de teatru își are acțiunea în România cu puțin timp înainte, pe parcursul și la scurt timp după Revoluția din 1989 și căderea lui Ceaușescu.  A fost scrisă în baza unor interviuri realizate în România.

https://en.wikipedia.org/wiki/Mad_Forest

Revenit acasă de la Tașkent, din cauza pandemiei, cu John Curran m-am întâlnit la terasa unei cafenele din centrul orașului Bedford, oraș unde și-a petrecut copilăria, într-o pauză de la cursurile de limba engleză pe care le predă online în diferite colțuri ale lumii. De la el am încercat să aflu cum se vede estul Europei prin ochii unui occidental dar și cum se vede Brexitul prin ochii unui britanic care a fost nevoit să înțeleagă specificul și să se integreze în culturile diferitor națiuni.

John Curran: În prezent sunt implicat în două proiecte: un proiect universitar în care predau engleza unui grup de stundenți internaționali care urmează să se înscrie la univeristate în Marea Britanie; de asemenea, lucrez într-un proiect cu Națiunile Unite care organizează cursuri de limba engleză copiilor sirieni din taberele de refugiați din Liban. Copiii sunt acolo de câțiva ani și nu prea au avut aces la educație. Când te implicit în astfel de proiecte realizezi că recompensele nu sunt niciodată de ordin financiar.

Lucrând în domeniul predării limbii engleze găsesc cu atât mai multe satisfacții pentru că îmi permite să merg în diferite părți ale lumii, să cunosc diferiți oameni și să apreciez o țară dintr-o perspectivă realistă. Petrec acolo mai mult decât un concediu, uneori luni sau chiar ani întregi.

Radio Chișinău: Ai petrecut mulți ani locuind în Rusia, China, Vietnam, India. Din Uzbekistan ai revenit acum din cauza pandemiei. Cum te-a schimbat experiența trăirii în străinătate?

John Curran: Sunt complet diferit ca și persoană. Cea mai semnificativă schimbare cred ca e legată de faptul că perspectiva ta asupra lumii este mult mai largă.

Radio Chișinău: Cum se vede estul Europei din perspectiva unui britanic, a unui occidental? Ai locuit în Rusia mulți ani. Care au fost, și dacă poți menționa anumite lucruri cu care te-ai confruntat și pe care le poți considera că au reprezentat un fel de șocuri culturale?

John Curran: O mare parte din țările în care am locuit sunt sau au fost țări socialiste, sau au făcut parte din Uniunea Sovietică. Probabil cea mai mare diferență pe care am sesizat-o este individualismul care există în Marea Britanie. Consider că este o cultură foarte individualistă în opoziție cu multe culturi în care am trăit și lucrat. Oamenii în acele culturi sunt mult mai conectați. Rolul comunității în viețile oamenilor este cumva mult mai important. Alte diferențe sunt legate de viața de zi cu zi:  noile descoperiri în materie de cultură pe care le consideri captivante, emoționante, sau situații în care tu ca și străin nu înțelegi prea bine cum funcționează sistemul, anumite stări de lucruri care pot fi uneori foarte frustrante. Se poate aplica atunci când pleci oriunde în lume, nu neapărat doar în Estul Europei.

Radio Chișinău: ai putea să menționezi anumite exemple de astfel de situații cu care te-ai confruntat?

Când m-am mutat prima dată în Rusia am descoperit că blocul în care locuiam avea un canal prin care de la etajul la care eram puteam să arunc gunoiul care ajungea direct la tomberon. Dar lucrurile s-au schimbat la puțin timp așa încât gunoiul trebuia dus la un tomberon special. Dar pe mine nimeni nu m-a anunțat așa încât eu continuam să arunc deșeurile prin acel canal și să înfurii toți vecinii. E doar un exemplu despre cultura presupunerii că toți trebuie să știe un anumit lucru, pentru că așa face toată lumea.

Un alt exemplu e legat de folosirea transportului public. În unele țări trebuie să cumperi biletul înainte să urci în autobuz în timp ce în Marea Britanie plătești pentru bilet șoferului. Eram în Ucraina și nu am știut despre această diferență. Am încercat să plătesc biletul la șofer dar mi-a spus să iau loc. Mai apoi a venit un inspector și pentru că nu aveam bilet am fost nevoit să plătesc o amendă.

Un alt exemplu. Când am mers prima dată în Rusia, în anul 1999,  în orășelul în care locuiam, la mică distanță de Moscova, toate cumpărăturile se făceau la magazine mici sau chioșcuri. Trebuia foarte repede să înveți cum să ceri produsele de care aveai nevoie. O astfel de interacțiune între cumpărător și vânzător în Marea Britanie ar fi trebuit să fie însoțită de mai multe formule de politețe. Nu era și cazul la acele magazine din Rusia. Nu trebuia să fii politicos, doar să ceri direct ce ai nevoie. Am învățat câteva fraze în rusă cu formule de adresare foarte politicoase. Îmi aduc aminte că am mers la magazin și când i le-am spus vânzătoarea s-a uitat la mine de parcă aș fi venit de pe Marte.

Unele lucruri de rutină, banale, pe care le trăiești și cu care te confrunți zi de zi,  uneori pot fi problematice atunci când locuiești într-o altă cultură.

Radio Chișinău: După atâtea experiențe și viața pe care ai trăit-o în multe culturi, s-a schimbat cumva felul în care te raportezi și vezi în prezent Marea Britanie?

John Curran: Cred că oricine se mută într-o altă țară, indiferent în ce colț de lume pleacă, se uită la propria țară într-un mod diferit. Îți permiți să fii puțin mai obiectiv. Ai posibilitatea să vezi lucrurile din perspectiva unei fotografii mult mai largi pe care o ai în față și care conduce oarecum și la o anumită libertate culturală. Nu simți că aparții total acelei culturi, pentru că nu mai locuiești în ea.  Ce am mai observant este că anumiți oameni, nu neapărat este și cazul meu, devin mult mai patriotici când nu locuiesc în propria țară și în general au tendința să se adune împreună într-o mică comunitate. Când am mers și locuit în străinătate am socializat și comunicat cu oameni cu care în Marea Britaniei, cred, niciodată drumurile noastre nu s-ar fi intersectat.

Radio Chișinău: Problema imigrației este una în discuție în prezent în Marea Britanie având în vedere că începând de anul viitor vor intra în vigoare noi reguli pentru cei care vor să se mute să locuiască aici. Foarte mulți dintre imigranți vin în Marea Britanie din țările est europene. De la extinderea Uniunii Europene, care a permis accesul pe piața muncii a cetățenilor din Polonia, România, Bulgaria, a schimbat cumva, în opinia ta, felul în care arată Marea Britanie?

John Curran: Nu pot spune în ce măsură a schimbat Marea Britanie, dar, cu siguranță, a schimbat orașul Bedford. Nu am fost aici o mare parte din timp, am petrecut în străinătate 17 de ani,  dar la sfârșitul anilor 90 când am plecat Bedford era în mare parte un mic oraș englez. De exemplu, când am mers prima dată în Rusia am adus cu mine salam rusesc. Nimeni în Bedford nu a mai văzut asemenea produs, tot ce văzuseră era doar salam Italian. În timp ce acum, la două minute de unde stăm noi de vorbă, sunt trei sau patru magazine unde poți cumpără toate tipurile de salam din toate colțurile Europei. Un alt lucru pe care îl observi atunci când revii după mult timp este numărul mare de limbi străine pe care îl auzi vorbindu-se pe stradă. În anii 90 nu ai fi auzit niciodată vorbindu-se în limbi est europene. Cu atât mai mult să auzi vorbindu-se în limba rusă. Era considerată o limbă exotică. Aceasta e o mare diferență, să auzi oameni vorbind pe străzile Bedfordului în limba rusă, lituaniană, ucraineană, română, polonă. În special poloneză. Este o mare comunitate de polonezi aici în Bedford.

Afaceri în domeniul avocaturii, contabilității, cu oficii extravagante, poartă acum denumirile și numele unor est europeni. Erau în mod tradițional afaceri tipic destinate englezilor, într-un fel. 

Dincolo de aceste aspecte, Bedford rămâne același orășel mic din sud-estul Angliei, la 40 de minute cu trenul de Londra, pe malul unui râu, cu mulți oameni locuiesc aici și care lucrează în capitală.

Radio Chișinău: Care este părerea ta legată de imigranții care vin în Marea Britanie, oarecum obiectul Referendumului din 2016 care a dus la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?

John Curran: Posibilitatea de a călători, trăi și munci în diferite țări este un lucru bun. A avea acest drept și această opțiune este un lucru pozitiv. Eu sunt foarte norocos că am această oportunitate să merg în foarte multe țări. Personal am votat pentru rămânerea Marii Britanii în UE dar unii dintre prietenii mei au votat împotrivă. Cred că pot să înțeleg de ce anume au votat astfel. Diferența dintre noi ar fi că mulți dintre ei nu au interacționat cu prea mulți oameni din diferite alte culturi. Nu au călătorit și trăit în diferite țări. Viziunea lor asupra lumii este puțin diferită. Mulți dintre ei lucrează în domenii în care nu se cere prea multă calificare. Probabil au simțit puțin mai multă nesiguranță ca urmare a schimbărilor care au avut loc în Marea Britanie, a celor care vin în această țară și fac aceleași lucru pentru un salariu mult mai mic. Le-a fost frică că ar putea să își piardă veniturile, afacerile. Nu spun că sunt de acord cu ei, ci spun doar că le înțeleg modul de a gândi. Cred însă că această categorie de oameni nu au beneficiat înainte de Brexit și nu vor simți schimbări în bine nici după Brexit. Chiar dacă multe lucruri s-au schimbat pe parcursul vieții mele, cred că în continuare în Marea Britanie funcționează sistemul de organizare pe clase sociale. Oamenii simpli, așa numita ”clasă muncitoare”, va simți cel mai mult efectele negative ale Brexitului.

În opinia mea o mare parte dintre voturile pro-Brexit au fost de fapt voturi de protest împotriva stării actuale de lucruri în Marea Britanie, împotriva clasei și elitei politice. Oamenii au vrut o anumită schimbare. Au avut sentimentul că nu sunt ascultați.

 Ca să fiu sincer, cred că multor britanici nu le pasă de problema imigrației și a celor care vin să locuiască aici. Pentru că este o țară atât de individualistă, majorității englezilor, atât timp cât își au casa, grădina, locul de muncă, venitul, vacanțele, copiii, nu le prea pasă de alte lucruri.

Radio Chișinău: Recent a fost publicat raportul care demonstrează interferența Rusiei în procesele democratice și în campania privind referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE. Care este opinia britanicilor vizavi de faptul că o forță străină a intervenit și le-a marcat viitorul?

John Curran: Oamenilor cu care am discutat eu nu cred că le pasă atât de mult de interferența străină. Nu simt vreo anumită formă de supărare sau furie din partea multora. O mare parte dintre britanici nu se consumă prea mult cu întrebări profunde vizavi de politic.

În ceea ce mă privește, cred că Marea Britanie a făcut exact la fel vizavi de alte state ale lumii. Pentru aproape 300 de ani a fost un imperiu care a intervenit în diferite state.

Sunt lucruri care fac parte dintr-un joc mult mai mare.