Potrivit unor documente adoptate la nivel european, care condamnă regimurile totalitare ale sec. XX și urmările tratatelor monstruoase dintre acestea, națiunea română este în drept de a-și realiza unitatea, așa cum au făcut-o alte popoare, a menționat doctorul în drept constituțional, deputatul în primul Parlament, autor al textului Declarațiilor de Suveranitate și de Independență, Alexandru Arseni.

„Astăzi, ca suport normativ, în același timp ca documente cu conotație istorică, am prezentat participanților la masa rotundă două documente. Unul este Carta de la Paris pentru o nouă Europă, la care Republica Moldova a aderat prin hotărârea Parlamentului din 10 septembrie 1991, devenind parte componentă a normelor dreptului intern, cu toate consecințele - unitatea națională, drepturile omului, etc. Și cel de-al doilea  - un extras din Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019. Aceasta condamnă regimurile totalitare nazist și comunist, evidențiază consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov. S-a subliniat că anume acest pact a fost temei pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, care s-a soldat pentru noi cu ocuparea teritoriilor națiunii române, teritorii care nu au fost încă întoarse. Deci, reîntregirea națiunii române este naturală, legală și legitimă. Anul trecut noi am depus la Parlamentul European, din numele Asociației Parlamentul Independenței, un proiect de rezoluție, prin care cerem lichidarea consecințelor Parctului Ribbentrop-Molotov și reîntregirea națiunii române. Așa așa cum s-a reîntregit, de exemplu, națiunea germană, care azi este un garant al păcii, securității și cooperării în Europa”, a menționat Alexandru Arseni.

Politică agresivă stalinistă este reabilitată astăzi de continuatorul său de drept, Rusia și acest lucru influențează asupra situației dramatice în care se află în prezent Republica Moldova, a menționat vice-președintele Academiei de Științe a R. Molodva, scriitorul Ion Hadârcă.

„Politica aceasta agresivă, proclamată de Putin, ca și continuator al lui Stalin, sigur că nu-și are locul în lumea aceasta civilizată, dar ea, din păcate există și trebuie să ținem cont de ea. Noi am trecut printr-o experiență amară anul trecut, în procesul de promovare a ideilor referendumului de integrare europeană, când ne-am confruntat cu un autentic război civil promovat pe rețelele tic-toc, pe alte rețele. Vorbesc de o situație destul de dramatică, cu care se confruntă societatea noastră. Noi ne aflăm propriu-zis în centrul unui posibil ciclon, care ar putea să perturbe și stabilitatea politică”, a menționat Ion Hadârcă.

El a mai amintit despre activitatea comisiei Iacovlev, din 1991, care a avut ca scop recunoașterea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop. În cadrul acelei comisii, reprezentanți ai Moldovei sovietice au fost numiți scriitorul Ion Druță și activistul de partid, Grigore Eremei. Din păcate, scriitorul Ion Druță nu a îndreptățit așteptările și nu s-a prezentat atunci la ședințele comisiei, spune Ion Hadârcă. La sesizarea reprezentanților Țărilor Baltice, ceilalți deputați în sovietul suprem al URSS din partea RSSM, în ultimul moment au inclus Basarabia în documentul comun, prin care se cerea lichidarea consecințelor pactului sovieto-german, a menționat scriitorul Ion Hadârcă. Președintele de atunci al URSS, Gorbaciov, nega existența unui asemenea document, care însă, după câștigarea alegerilor democratice de către Boris Elțin, a fost găsit ascuns într-un sertar al biroului său, a mai relatat actualul vice-președinte al Academieide Științe, fost deputat în sovietul suprem al URSS la începutul  anilor 90.

„Acolo în comisie a trebuit să ne mobilizăm la chemarea reprezentanțelor din republicile baltice ca să venim de urgență, să reparăm documentul final al Comisiei conduse de Iakovlev, unde nu figura Basarabia deloc. Și în fine, lucrurile s-au reașezat. Însă s-a prăbușit Uniunea Sovietică și acum cei de la conducere au preluat moștenirea imperiului, reabilitând politica stalinistă”, a mai afirmat Ion Hadârcă.

Ziua de 9 mai a fost sacralizată în contextul propagandei sovietice ca o sărbătoare a victoriei în Al Doilea Război Mondial și ca un moment fondator pentru națiunea sovietică, a subliniat doctorul în istorie, cercetătorul științific, Adrian Dolghi, în cadrul mesei rotunde organizate de asociația Parlamenul 90. Ziua de 9 mai a fost transformată într-un ritual, având rolul de a întări autoritatea regimului totalitar. În plus, susține istoricul, 9 mai a devenit o alternativă la sărbătorile tradiționale creștine, cum ar fi Crăciunul și Paștele, încercând să integreze în ceremoniile sale elemente de comemorare a morților, similar cu tradițiile de pomenire a răposaților. Această sacralizare a zilei a avut un rol crucial în formarea identității sovietice și în menținerea unui sentiment de apartenență la un proiect istoric comun, care continuă să rezoneze și în prezent, a mai spus Adrian Dolghi.

Deputatul în primului Parlament, publicistul și ecologul Alecu Reniță, consideră că interpretarea zilei de 9 mai este în strânsă legătură cu  lipsa de informare corectă asupra altor evenimente istorice, cum ar fi zilele de 28 iunie 1940 și 23 august 1944. Acest lapsus informativ și educațional influențează semnificativ percepția populației din Republica Moldova asupra trecutului, a identității sale și a idealului reîntregirii naționale.

Fiind încă sub influiența propagandei sovietice, 28 iunie 1940 mai este perceput de către o parte a populației ca fiind o zi de „eliberare”. Și data de 23 august 1944 este adesea interpretată printr-un filtru de mituri create în perioada comunistă. Deși este considerată o dată de întoarcere a României împotriva Germaniei naziste, mai puțin se vorbește despre faptul că, după această dată, mulți soldați români deveniți prizonieri au fost omorâți sau au fost deportați în lagăre din Siberia. Această parte a istoriei este adesea ignorată, ceea ce contribuie la o înțelegere incompletă și distorsionată a evenimentelor, potrivit lui Alecu Reniță.

Participanții la masa rotundă, printre care au fost mai mulți istorici, scriitori, membri ai diferitor asociații obștești din R.Moldova, au ajuns la concluzia că pentru a construi o percepție sănătoasă asupra istoriei și a avansa către un ideal de reîntregire națională, este esențial ca populația să aibă acces la informații corecte și bine documentate despre evenimentele care au marcat istoria recentă a Republicii Moldova.

Participanții la masa rotundă au reafirmat importanța cunoașterii adevărului istoric și a condamnării regimurilor totalitare care au provocat suferințe profunde popoarelor Europei. Comemorarea victimelor celui de-al Doilea Război Mondial trebuie să rămână un act de memorie lucidă și un angajament pentru apărarea demnității umane, a libertății și a unității naționale, în fața tentativelor de reabilitare a ideologiilor agresive din trecut, au subliniat participanții la eveniment.