„Reconstituirea blocului geopolitic sovietic în Europa și încercarea unei decuplări între Statele Unite și Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei”, a scris Josep Borrell într-un articol publicat pe blogul său, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

Moscova privilegiază dialogul direct cu Washingtonul, ceea ce nemulțumește Bruxellesul. Rusia dorește „să prezinte UE drept irelevantă și să forțeze o decuplare strategică” între cei doi parteneri transatlantici, remarcă reprezentantul UE pentru politică externă.

Borrell a mai notat că propunerile înaintate de Rusia către SUA și NATO pentru îndepărtarea acestei alianțe de la frontierele ruse „contravin principiilor arhitecturii de securitate europene” și sunt însoțite de „amenințarea deschisă din partea Rusiei cu lansarea de acțiuni militare dacă nu sunt îndeplinite aceste exigențe”.

„Moscova acționează acum ca o putere revizionistă”

„Ambiția autorităților ruse este să sfideze ordinea politică și de securitate născută după Războiul Rece”, să se retragă din actul fundamental Rusia-NATO, care a însoțit extinderea NATO către Europa Centrală și de Est, precum și din Carta de la Paris, document care a stabilit în 1990 principiile securității europene, mai scrie Borrell în articol. În interpretarea sa, Moscova repune în discuție principii pe care le-ar fi acceptat anterior, precum acela că fiecare țară poate alege liber organizațiile și tratatele la care să fie parte, astfel că „prin sfidarea acestui principiu fundamental Moscova acționează acum ca o putere revizionistă”.

„Trebuie să ajungem la o poziție unită a UE și trebuie să ne fundamentăm rolul, sprijinindu-l cu linii de acțiune concrete”, a indicat reprezentantul pentru politică externă al UE, făcând referire la reuniunea informală a miniștrilor europeni ai apărării și de externe care se desfășoară la Brest (Franța) de miercuri seară până vineri.

În primul rând, detaliază Borrell, este nevoie să se „revină la principiile generale ale arhitecturii de securitate” așa cum derivă ele din Actul de la Helsinki, Carta de la Paris, acordul NATO-Rusia sau documentul de la Viena al OSCE asupra măsurilor de sporire a încrederii.

În al doilea rând, reprezentantul UE pentru politică externă menționează că a cerut stabilirea unui „mecanism de gestionare a crizelor mai eficient cu Rusia” și, în al treilea rând, crearea de mecanisme permanente și operative de prevenire a conflictelor și măsuri de sporire a încrederii pentru prevenirea unor interpretări greșite asupra conduitei oricăreia dintre părți, mai ales în ce privește manevrele militare.

Avertisment către Rusia

În orice caz, reafirmă Borrell, UE a transmis clar că „orice mișcare suplimentară împotriva Ucrainei va avea costuri reale și consecințe masive”.

„În plus față de adoptarea unui ansamblu coordonat de sancțiuni, trebuie de asemenea să fim pregătiți pentru accelerarea căilor de acțiune. Nu suntem o alianță militară, dar dispunem de forme și modalități de a promova interesele noastre de securitate și pe cele ale partenerilor” UE, a mai indicat el. Aceasta include, enumeră Borrell, măsuri de contracarare mai puternică a dezinformării și amenințărilor cibernetice venite dinspre Rusia, consolidarea „rezilienței” și a securității energetice prin dezvoltarea mai rapidă a energiilor regenerabile sau sporirea diversificării rutelor și surselor de import, precum și intensificarea sprijinului pentru Ucraina.

Propunerile privind arhitectura de securitate europeană pe care Moscova le-a transmis Washingtonului cuprind, în principal, excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, și încetarea oricărei activități militare a acestei Alianțe și a SUA în Europa de Est și în spațiul fost sovietic. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat NATO că și-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est.