Sancțiunile cu privire la acest gazoduct submarin au fost incluse în proiectul de lege anual asupra politicii de apărare, adoptat la 1 ianuarie. Acestea se aplică oricărei companii care ajută Gazprom, compania energetică rusă conducând proiectul, să pună conducte, să furnizeze nave ori să verifice echipamente.

Administrația Trump, ca și administrația Obama, s-a opus proiectului pe motiv că va întări influența economică și politică a președintelui rus Vladimir Putin asupra Europei. În trecut, Rusia a redus livrările de combustibil către Ucraina și regiuni din Europa în timpul iernii, în cursul unor dispute privind prețul gazelor naturale.

Joe Biden s-a opus, de asemenea, proiectului, care ar ocoli Ucraina și ar priva-o de taxele de tranzit profitabile, încă de când era vicepreședintele democratului Barack Obama. Rusia și Germania susțin că gazoductul este doar un proiect comercial.

„Continuăm să credem, președintele continuă să creadă că Nord Stream 2 este o afacere proastă pentru Europa”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, adăugând că actuala administrație „va revizui” restricțiile incluse în legislația privind politica de apărare.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiție de 11 miliarde de dolari, finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper și Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.