Ambiția Ucrainei este de a-și majora capacitățile de producere a energiei electrice și de a-și extinde posibilitățile de export, prin intermediul complexului hidroenergetic construit pe Nistru, fapt care afectează grav calitatea apei, ducând la dispariția multor specii de pești.

„A fost finalizat studiul PNUD cu susținerea Suediei și constatările acestui studiu spun că impactul acestui complex hidroenergetic afectează ecosistemul fluviului pe un tronson de 150 de km în aval de ultimul baraj, cel de la Naslavcea-Nahoreanîi. Hidrocentrala are impact, în special, asupra calității apei, dacă se schimbă calitatea apei, se schimbă biodiversitatea acvatică. Influența o are, în mod special, temperatura apei și asta vine de la modul cum funcționează hidrocentrala, de la deversarea apei. În același timp, sunt fluctuații mari de debite și ele au loc atunci când lucrează turbinele”, a spus Iuliana Cantaragiu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, fluviul își pierde proprietatea de a se autoepura, iar din acest motiv utilizarea apei va necesita, pe viitor, o tratare excesivă, iar fluviul se va înnămoli.

„Pierderea ecosistemelor acvatice înseamnă că procesele de autoepurare a apei sunt diminuate. Asta înseamnă că localitățile care se află, nemijlocit, pe malul fluviului, dacă nu au stații de epurare sau ele nu funcționează normal, contribuie și mai mult la poluarea apei. Apa care este captată pentru diferite scopuri, alimentare cu apă, irigare, utilizarea ei este condiționată. Ea necesită o tratare specială, ceea ce se reflectă în facturi, din punct de vedere economic”, a mai spus Iuliana Cantaragiu.

Recent, Ucraina a pus în funcțiune cea de-a patra turbină a complexului hidroenergetic nistrean, din cele 6 planificate. Potrivit datelor oficiale, fluviul Nistru este principala sursă de apă pentru locuitorii din Chișinău, Bălți, Soroca, parțial Rezina și pentru uzina metalurgică din orașul Râbnița.