În următorii 22 de ani Basarabia înregistrează strălucite rezultate în ceea ce privește dezvoltarea economică, culturală, în învățământ, sănătate, infrastructură etc. Actul Unirii, semnat la 27 martie 1918 a fost evenimentul istoric cel mai consistent, deoarece a reparat un abuz politic și a oferit posibilitatea revenirii la dezvoltarea firească a populației dintre Prut și Nistru, subliniază istoricul Ion Negrei. În cadrul unui dialog cu Alina Rusu el a punctat că acel act, care a fost semnat în niște condiții extreme, nu a fost anulat de către nici o instanță și rămâne valabil până astăzi:

„Să știți că și declarația de Unire din 1918 a fost semnată în niște condiții deosebite, extreme. Era în toi primul război mondial, mai bântuia și tifosul exantematic, alte boli, sărăcia... Dar procesul politic mergea înainte și în ziua de 27 martie 1918 Sfatul Țării, organul suprem legislativ al Basarabiei, a proclamat Unirea Republicii Democratice Moldovenești, a Basarabiei, cu România. A fost evenimentul cel mai consistent din istoria politică a spațiului dintre Prut și Nistru, deoarece acest teritoriu, răpit în 1812, a revenit în spațiul său firesc, național, românesc de dezvoltare. Era o realizare a dreptului la autodeterminare a popoarelor, un drept cu impact internațional la acel timp și românii basarabeni l-au realizat. Mai târziu au aplicat acest principiu de autodeterminare și alte popoare, în toamna anului 1918, odată cu încheierea primului război mondial”, a spus istoricul.

În perioada interbelică, până la răpirea de către Uniunea Sovietică, din 1940, Basarabia a cunoscut cea mai dinamică dezvoltare în plan economic și social, în cadrul României Mari, a apreciat Ion Negrei:

„Au fost întreprinse un șir de reforme, țăranii după Unire au fost împroprietăriți și aceasta a dat un impuls pentru dezvoltarea economică a ținutului, s-a răsfrânt asupra bunăstării populației, asupra devoltării economice. Alt aspect, important – în cadrul statului unitar român a înflorit învățământul. De la sistemul țarist al învățământului în limba rusă, s-a trecut la sistemul național românesc. Nu degeaba părinții și buneii noștri pomenesc până astăzi școala românească. Școala românească a adus și metodică, dar și conținuturi naționale. Asta a fost cea mai frumoasă realizare din puct de vedere spiritual – aproape s-a ajuns la lichidarea analfabetismului. Școala românească era o școală europeană, învățământul românesc era competitiv cu cel francez, german...”, a menționat Ion Negrei.

În perioada care a urmat, după tragicul eveniment de răpire a Basarabiei de către Uniunea Sovietică, conducerea bolșevică instituie un regim de represiune, în urma căruia cel mai mult au avut de suferit intelectualii. Majoritatea semnatatrilor declarației de Unire au fost exterminați de către regimul comunist:

“Au urmat represalii, persoanele care au fost active în cadrul guvernării românești au fost persecutate, arestate, trimise în gulag-uri, omorâte. Din deputații Sfatului Țării care au fost circa 200, fericiți au fost acei care au murit până la intervenția sovietică. Unii s-au refugiat în România, dar deoarece regimul comunist s-a instaurat și în România, o parte au fost închiși în închisorile de acolo, o parte trimiși în închisorile sovietice. Nici măcar nu li s-au adus acuzații, au fost internați în închisori fără sentințe de condamnare, unde au și murit o parte din ei. Cei care au fost arestați în Basarabia, o parte au fost evacuați, duși în adâncul Uniunii Sovietice – pe la Cazan, pe la Cistopol, unde și-au terminat viața. Unul dintre ei, Pan Halipa a reușit, după moartea lui Stalin, să fie eliberat. Alt fost deputat, Anton Crihan a emigrat în Europa, după care a ajuns în America și a trăit aproape 100 de ani. S-a stins din viață în 1993”.

Ion Negrei susține că ar trebui să fim mândri că am avut o asemenea generație de oameni politici în spațiul nostru basarabean, care au avut curajul să întreprindă acest pas, al Unirii, în niște codiții foarte dramatice, critice și imprevizibile:

“Rămâne pentru noi să valorificăm în continuare ceea ce s-a pus în acest act – unitatea națională, identintatea naționaă, sistemul democratic. Este un act cu toate actele în regulă, care ne-a pus în rândul popoarelor europene, realizând un mare ideal al unității naționale”, a apreciat istoricul Ion Negrei.