Aceștia au participă, zilele acestea, la o conferință internațională dedicată împlinirii a 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la București, care a consfințit anexarea.

Odată cu anexarea Basarabiei la fostul Imperiu Rus a început colonizarea acestui teritoriu și politica de integrare în sistemul administrativ imperial, potrivit istoricului Sergiu Musteață, președintele Asociației Naționale a Tinerilor Istorici, unul din organizatorii conferinței internaționale. Una dintre consecințele acestor politici, vizibilă și astăzi, a fost diversificarea structurii etnice a populației dintre Prut și Nistru.

În urma anexării la Imperiul Rus populația din Basarabia a fost supusă mai multor impozite și dări și au existat numeroase nemulțumiri, demonstrate de documentele istorice, deși istoriografia sovietică a negat acest fapt.

Urmările anexării de la 1812 sunt vizibile și astăzi inclusiv prin faptul că Republica Moldova continuă să depindă de Federația Rusă, din punct de vedere energetic, economic, dar și din cauza regiunii separatiste transnistrene create de Moscova. Istoricul de la București Dorin Cimpoeșu.

În pofida suferințelor prin care a trecut populația dintre Prut și Nistru, divizarea teritorială de la 1812 nu a însemnat și o divizare spirituală, consideră rectorul Universității Pedagogice Ion Creangă, Nicolae Chicuș.

La conferința internațională participă peste 50 de istorici, iar lucrările care vor fi prezentate în cadrul acesteia vor fi publicate în volum până la sfârșitul acestui an.