Forma sa conică, ușor neliniștitoare, este prima formă de relief pe care turiștii o observă la sosirea pe aeroportul din Islanda. La 25 de kilometri de capitală, micul munte vulcanic Keilir și împrejurimile sale sunt analizate de câteva zile pentru a se afla dacă lava erupe - sau nu. O ipoteză considerată foarte probabilă la jumătatea săptămânii trecute, după o serie de numeroase cutremure, de mică intensitate, asociate cu afluxuri subterane de magmă, dar care în prezent ridică semne de întrebare.

"Acest lucru trebuie luat întotdeauna în serios", a declarat pentru AFP Thorbjörg Ágústsdóttir, specialistă în seismologie în cadrul instituției publice de cercetare geoștiințifică ISOR.

Conform celor mai recente date, magma este la doar un kilometru de suprafață.

"Este cu adevărat aproape", a admis Thorvaldur Thórdarson, vulcanolog la Școala de Inginerie și Științe ale Naturii.

Potrivit specialiștilor, o posibilă erupție ar putea avea loc printr-o crăpătură situată între Keilir și muntele apropiat, Fagradalsfjall, într-o zonă nelocuită.

A trecut mai bine de un an de când au fost observate semne de trezire ale zonei, însă un cutremur important, cu magnitudinea 5,7, care a avut loc la 24 februarie, a fost cel care a semnalat un posibil episod semnificativ.

De atunci, aproape 34.000 de mișcări telurice au fost detectate în Peninsula Reykjanes de rețeaua seismică a Institutului Meteorologic Islandez, ceva nemaiauzit de la debutul monitorizării digitale, în 1991.

După două zile de acalmie, activitatea seismică s-a intensificat în noaptea de marți spre miercuri.

"După cum am aflat, se poate manifesta în etape", a avertizat Sara Barsotti, coordonatoare a riscurilor vulcanice.

Cea mai vastă și mai activă regiune vulcanică din Europa, Islanda dispune de o rețea de monitorizare seismică excepțională.

Însă, misterele persistă, mai ales în condițiile în care ultima erupție din această regiune din sud-vestul insulei datează din secolul al XIII-lea.

"Nu cunoaștem cum se pregătesc sistemele vulcanice ale Peninsulei Reykjanes pentru o erupție. Ce tipuri de semnale de avertizare timpurie le sunt asociate? Cât durează? Nu știm pentru că nu am reușit niciodată să facem măsurători", a recunoscut Thorvaldur Thórdarson.

Singura certitudine: în cazul unei erupții, fluxul de lavă ar fi limitat, cu puțină cenușă, potrivit vulcanologilor.

"Erupțiile din această zonă vulcanică sunt în general destul de pașnice", a declarat Páll Einarsson, geofizician la Institutul de Științe al Universității din Islanda. "Acestea sunt revărsări de lavă și majoritatea nu sunt prea mari", a adăugat specialistul.

Prin urmare, nu este posibil un scenariu similar cu cel al erupției din 2010 a vulcanului islandez Eyjafjallajökull, devenit celebru, a cărui imensă coloană de fum proiectată în atmosferă a provocat cea mai mare perturbare a traficului aerian în timp de pace, paralizând cerul european timp de aproape o lună.

Datele geologice indică faptul că mica peninsulă este situată pe cinci sisteme vulcanice, ce par să prindă viață în manieră coordonată la fiecare... 800 de ani, în medie.

Ultima perioadă de activitate vulcanică din această regiune s-a extins, însă, pe parcursul a trei secole, cu mai multe erupții care uneori au durat mai mult de un deceniu.

"S-ar putea să ne îndreptăm spre o altă perioadă de erupții pe Peninsula Reykjanes", a declarat Thorvaldur Thórdarson.

Islanda s-a confruntat deja cu trezirea unei zone vulcanice inactive. Într-o dimineață din ianuarie 1973, fântâni de lavă i-au luat prin surprindere pe locuitorii Insulei Heimaey din Arhipelagul Vestmann din sudul țării, care nu mai cunoscuse erupții de peste 5.000 de ani.

Cu câteva luni în urmă, vulcanul Grímsvötn, de sub ghețarul Vatnajökull din sudul insulei, a provocat îngrijorări.

Oamenii de știință au declarat vara trecută că cel mai activ vulcan din Islanda se pregătea pentru următoarea sa erupție. Însă, acest eveniment nu s-a întâmplat încă.

La începutul lunii martie, autoritățile islandeze au anunțat că o mică erupție de lavă pare să fie în pregătire în sud-vestul Islandei, la aproximativ treizeci de kilometri de capitala Reykjavik, precizând însă că nu se așteaptă la consecințe majore pentru rezidenți și traficul aerian. Mișcări telurice tipice deplasării spre suprafață a unui val de lavă au avut loc miercuri după-amiază în zona Muntelui Keilir, în mica peninsulă Reykjanes, deja afectată de un cutremur major cu magnitudinea 5,7 cu o săptămână în urmă, a anunțat Institutul meteorologic din Islanda într-un comunicat. Poliția a blocat șoselele în apropierea muntelui, potrivit unui fotoreporter al agenției France Presse aflat la fața locului.

Zona a fost supravegheată în ultimele zile din cauza unui număr foarte neobișnuit de mici replici după cutremurul important din 24 februarie, care a fost resimțit până la Reykjavik și într-o mare parte din vestul Islandei.