La 10 aprilie 1998, în Vinerea Mare, republicanii, favorabili unei reunificări a Irlandei, și unioniștii atașați rămânerii în Regatul Unit încheiau un acord de pace nesperat, după intense negocieri care au implicat Londra, Dublinul și Washingtonul.

Acordul a pus capăt celor trei decenii de violențe între unioniști, mai ales protestanți, și republicani, majoritar catolici, cu implicarea armatei britanice.

Un sfert de secol mai târziu, între blocaj politic și îngrijorări de securitate, niciun eveniment major nu este prevăzut luni, dar numeroase personalități politice sunt așteptate în cursul săptămânii, în primul rând președintele american Joe Biden, care are origini irlandeze și care va sosi marți seară la Belfast, unde va fi întâmpinat de prim-ministrul britanic Rishi Sunak.

'Ne amintim astăzi de începutul unui nou capitol pentru istoria poporului nord-irlandez', a afirmat premierul Rishi Sunak într-un comunicat, remarcând că aniversarea este ocazia de a-i 'celebra pe cei care au luat decizii dificile, au acceptat compromisuri și au dat dovadă de leadership'.

În anii care au urmat acordului de pace, grupările paramilitare au fost dezarmate, frontiera militară a fost desființată, iar trupele britanice au fost retrase.

Aniversarea este marcată însă fără jubilație, în contextul în care pacea în Irlanda de Nord pare astăzi mai fragilă ca în majoritatea momentelor de după 1998.

Instituțiile locale - create în urma acordului și menite să aducă laolaltă comunitățile - sunt paralizate de peste un an din cauza dezacordurilor legate de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Partidul unionist DUP refuză să participe la guvernare atât timp cât nu se renunță la dispozițiile post-Brexit (controale vamale, aplicarea anumitor europene ș.a.) ce vizează evitarea revenirii la o frontieră fizică cu Republica Irlanda și a respins recent o renegociere a protocolului între UE și Regatul Unit.

În acest context deja dificil, Irlanda de Nord a crescut nivelul de alertă teroristă după tentativa de asasinat împotriva unui polițist, în februarie, revendicată de membri ai unei grupări republicane disidente.

Pentru venirea lui Joe Biden urmează să fie mobilizați peste 300 de agenți din restul Regatului Unit.

Dacă 'ultimii 25 de ani au cunoscut suișuri și coborâșuri, un lucru este sigur, suntem toți într-o situație mai bună' acum, a admis Gerry Adams, fost lider al partidului republican Sinn Fein.

Acordul din Vinerea Marea, 'așa cum o vedem cu prilejul vizitei președintelui Biden în această săptămână, continuă să beneficieze de un sprijin internațional considerabil din partea celor mai apropiați aliați ai noștri', a amintit și Sunak.

Premierul va organiza cu această ocazie un dineu de gală și va participa la o conferință aniversară la Universitatea Queen's din Belfast. Fostul secretar de stat american Hillary Clinton - al cărei soț, Bill Clinton, a jucat un rol cheie în acordul de pace pe când era președinte - va participa la rândul său la conferința de trei zile.

Potrivit Casei Albe, Joe Biden dorește să profite de această vizită pentru 'a marca progresele considerabile realizate de la semnarea acordului' și a reaminti 'voința Statelor Unite de a sprijini vastul potențial economic al Irlandei de Nord'.

Președintele american va merge apoi în Republica Irlanda, în capitala Dublin, dar și în comitatele Louth (est) și Mayo (vest), de unde provin strămoși săi care au emigrat în secolul al XIX-lea, fugind, ca mulți alții, dintr-o Irlandă răvășită de foamete și instalându-se în Pennsylvania.