Noul volum al poetei Irina Nechit, “Masa de sărbătoare”, apărut recent la editura “Cartea Românească”, vine la 10 ani după cartea “Copilul din mașina galbenă”. Cartea, apărută la începutul lunii septembrie, este difuzată în mai multe librării centrale din București, Brașov, Iași, Cluj.

 Noul volum include o selecție riguroasă din poemele scrise în ultima perioadă și-i oferă poetei, scriitoarei și publicistei basarabene „liniștirea” de a se putea adresa publicului român într-un areal mai extins. Titlul „Masa de sărbătoare” are un substrat ironic, sau chiar tragic, păstrând totuși speranța comuniunii și asemănându-se Cinei de Taină, afirmă Irina Nechit într-un interviu pentru Radio Chișinău:

„Titlul „Masa de sărbătoare” e ironic cumva. Și poemul cu acest titlu poartă un substrat tragic, așa cum sunt multe din poeziile mele. Nu sărbătorim, nu apelăm la festivisme, dar e o masă de sărbătoare la care lumea pur și simplu se adună ca să-și tragă sufletul... Se adună după o lungă perioadă de zbucium. Și chiar mie îmi plac, recunosc, mesele mai modeste. Și masa de la Cina cea de Taină îmi este un model în acest poem – știți cât e de austeră, minimalistă, dar ce semnificație mare are! Mi-ar plăcea să fie asociată „Masa de sărbătoare” cu Cina de Taină”, a declarat autoarea noului volum.

Mai multe edituri din România publică în ultimii ani poeți și scriitori basarabeni, oferindu-le posibilitatea de a se simți de parcă hotarul de la Prut nu ar fi existat, apreciază poeta Irina Nechit:

“Cartea apare la editura “Cartea Românească”, care-și marchează 100 de ani de la fondare, de aceea este un dublu privilegiu pentru mine, că a apărut la editura Uniunii Scriitorilor din România. Cred că este și un gest de atenție pentru scriitorii din Republica Moldova, scriitorii basarabeni. La multe edituri apar frecvent cărți ale scriitorilor basarabeni. Și cei mai tineri, întruniți în cadrul cenaclului „Republica”, sau a atelierului „Vlad Ioviță”, condus de Dumitru Crudu, și scriitori și poeți afirmați – din generația lui Iulian Ciocan, a lui Nicolae Popa, a Mariei Pilchin ș.a. – toți au cărți apărute în România. Și cumva ne dă senzația că deja nu mai există frontieră, că a dispărut granița, literatura fiind un proces unitar de-acuma.

Atenția criticii literare este de asemenea încurajatoare pentru noi - revista „Poesis internațional”, din București, prin redactorul său, Claudiu Komartin, continuă să susțină poezia basarabeană,  site-ul „Poetic Stend”, cu Dana Pătrănoiu, dar și alte reviste – „Literomania”, „Observator cultural”, „Dilema veche” de asemenea semnalează orice apariție valoroasă în domeniul poeziei basarabene...”, menționează Irina Nechit.

Spre deosebire de “Masa de sărbătoare”, care, în opinia autoarei, are un caracter sobru, trist, altă carte a Irinei Nechit, „Covorul cu bujori”, apărută recent, redescoperă bucuria inocenței copilărești.

Realizată în comun cu nepoțica Teodora, autoarea ilustrațiilor, prin această carte apărută la editura „Prut Internațional”, Irina Nechit se bucură să relege firul comunicării poetice cu tinerii cititori de la sate. Autoarele (iar mica și talentata pictoriță Teodora reușește să redea cu succes, cu ajutorul pensulei, prospețimea florilor de primăvară!), le oferă și bucuria descoperirii artei tradiționale românești. Această artă revine azi din trecutul arhaic pentru a ne oferi energii vitale, consideră poeta Irina Nechit.

„După prima carte pentru copii, „Caruselul primăverii”, am zis că trebuie să mai continuăm și a apărut ideea „Covorului cu bujori”. Am fost și influența acestui val de revenire la tradiție, la covorul basarabean, românesc, tradițional, care fiind arhaic, revine în modernitate pentru a ne oferi niște energii vitale...

Cartea a apărut la sfârșitul verii și am profitat de ocazie să ieșim din oraș. Prima întâlnire am avut-o în satul meu de baștină, Antonești, pe malul Prutului, unde nu am fost de mai mult timp... Directoarea gimnaziului, Ludmila Ursu, a fost receptivă și a organizat un frumos eveniment în aer liber, în parcul Casei de cultură. Am vizitat biblioteca satului, care se află în incinta localului, unde a lucrat mama mea, memoriei căreia am dedicat această carte. Amintirea despre ea, s-a împletită într-atât cu imaginea cărții, încât în orice bibliotecă intrând, aștept să o revăd pe mama...

 Au venit copii, familii tinere și aceasta își dă speranță! Da, sunt si multe case părăsite, care ruinate, dar satul e viu, trăiește, există o casă de cultură într-o stare bună. Am dăruit câte un exemplar al cărții elevilor din clasa I. Din păcate nu sunt atât de mulți cum eram noi, dar este bine că școala există!”, spune scriitoarea.

Poeta Irina Nechit ne-a mai mărturisit că donează cărți bibliotecilor din Republica Moldova, pentru că în prezent nu vede un mecanism care să funcționeze la acest capitol, iar prețul la cărți în opinia ei este mare și  inaccesibil cititorilor din Republica Moldova.

Întrebată ce schimbări ar face în domeniul culturii, Irina Nechit a menționat că s-ar cere o serie de reforme și schimbări în acest domeniu. Investițiile în editarea cărților ar micșora prețul la carte și ar face-o mai accesibilă cititorilor. Editarea unor reviste, buletine, ar stimulata și ar încuraja activitatea tinerilor și a autorilor de deferite vârste:

„Încep să distribui cărți prin biblioteci, măcar puține, căci dacă ași aștepta difuzare din partea unei instituții, n-am s-o obțin - nu este cineva care să se ocupe de difuzarea cărților. Eu cunosc problemele, dar mai puțin știu de unde s-ar putea găsi fonduri, pentru soluționarea lor. Deși uneori problema constă nu atât în lipsa mijloacelor financiare, ci în inerția de a nu caută și alte modalități de a interacționa cu publicul....

Oamenii de cultură produc, produsul lor e foarte valoros, dar  nu ajunge la lume. Aici cred că ar trebui să se  schimbe ceva. Apoi ar trebui un program național pentru a reduce prețul la cărți. M-am ciocnit personal de aceasta – am încercat să vând cartea, s-o dau la prețul din librărie, 35 de lei și nu a mers. E un preț mic, dar oricum, oamenii nu au acești bani. Am redus costul până  la 10 lei și atunci era rând la carte.

Și la cărțile aduse din România ași insista să se reducă prețul – apar foarte multe cărți extraordinare, dar capacitatea de cumpărare în Basarabia e mult mai mică. Și atunci trebuie de făcut ceva – statul ar trebui să ajute editurile, să ajute bibliotecile să ajungă la cititor această literatură extrem de valoroasă – cea din ziua de azi, noile apariții, nu cele învechite deja.

Apoi există multe școli de artă, copiii creează, produc și cu aceste creații se organizează cel mult o expoziție. Dar ar trebui să se găsească modalități de a edita un album, o broșură cu aceste creații ale copiilor. Când copilul își vede publicat rezultatul muncii, apare cu totul altă atitudine, altă motivație. Aceasta îi oferă un entuziasm să continue!  Broșura aceasta ajunge la mai multă lume –  nu poți să duci lucrările, dar o carte se duce”, menționează Irina Nechit.

Unul dintre cei mai valoroși poeți basarabeni, Irina Nechit de asemenea consideră că e un mare minus faptul că la Chișinău lipsește o revistă sau un ziar de cultură, realizat de tineri.

Asemenea forțe există la noi și nu ar fi nevoie de sume mari, pentru a realiza un asemenea proiect,  consideră Irina Nechit.

Interviul integral cu poeta, scriitoare și publicista Irina Nechit îl puteți asculta AICI.