În iunie 2020, Iranul a emis un mandat de arestare și a cerut emiterea unei "notificări roșii" către Interpol pe numele lui Trump pentru uciderea generalului Soleimani, procedură ce nu a avut succes până acum.

Drona care a pulverizat vehiculele în care se aflau cei doi la 3 ianuarie 2020, pe aeroportul din Bagdad, a decolat la ordinul lui Trump, care și-a exprimat după câteva zile satisfacția în legătură cu faptul că au fost eliminați doi oameni dintr-un foc.

Soleimani, a acuzat Donald Trump, "spunea că 'vom ataca țara voastră, îi vom ucide pe oamenii voștri'". "Și atunci am spus: 'cât timp mai trebuie să auzim porcăria asta?'", a continuat președintele Trump pentru a justifica uciderile, calificate drept "ilegale" și "arbitrare" de Agnes Callamard, raportoare specială a ONU asupra execuțiilor extrajudiciare.

Tribunalul pentru anchete din Roussafa, sectorul estic din Bagdad, "a decis să emită un mandat de arestare împotriva președintelui în exercițiu al SUA, Donald Trump, conform articolului 406 al Codului Penal irakian", detaliază un comunicat al Autorității judiciare. Acest articol prevede pedeapsa cu moartea pentru orice omucidere cu premeditare.

Tribunalul dă asigurări că a finalizat ancheta preliminară, dar că "investigațiile continuă pentru a demasca alți autori ai acestei crime, fie că sunt irakieni sau străini".

De un an de zile, forțele pro-iraniene din Irak nu încetează să-l acuze pe premierul irakian Moustafa al-Kazimi, pe atunci șef al serviciilor de informații, de complicitate la aceste asasinate, notează AFP.

Odată cu festivitățile de comemorare a unui an de la moartea celor doi, climatul politic din Irak, deja foarte tensionat în contextul apropierii alegerilor legislative promise în iunie, a devenit și mai aspru. Mass-media pro-Iran promit "nume în scurt timp", în timp ce mai mulți înalți responsabili politici s-au acuzat reciproc în recente interviuri televizate.