Memorandumul de la Budapesta a fost semnat în decembrie 1994 între Ucraina, SUA, Marea Britanie și Rusia. Documentul presupunea dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevedea garanții de securitate a Independenței statului ucrainean. Prin acest Memorandum, Ucraina a renunțat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său, care au fost transferate Federației Ruse. Unul dintre punctele memorandumului de la Budapesta prevedea că: SUA, Rusia și Marea Britanie își reafirmă obligația de a se abține de la amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei, și că nici una dintre armele lor vor fi folosite vreodată împotriva Ucrainei. Istoricul Ion Negrei spune că prin declanșarea războiului din Ucraina, Rusia a încălcat flagrant prevederile Memorandumului de la Budapesta.

„Ucraina nu doar că a fost atacată cu arme convenționale și amenințată cu arma nucleară, dar arma nucleară care a fost cedată de Ucraina, astăzi este dislocată pe teritoriul Ucrainei, în Crimeea. Mai mult, ea este adusă la hotar cu Ucraina, pe teritoriul Belarus. Și astfel, securitatea care trebuia să fie asigurată Ucrainei, nu este respectată”, a spus Ion Negrei.

Potrivit istoricului, Rusia a profitat de lipsa de experiență diplomatică și militară de atunci a Ucrainei, semnând un memorandum, nu un tratat de garanții. Din punct de vedere juridic, memorandumul nu prevede sancțiuni în cazul nerespectării acestuia de către semnatari, spune Ion Negrei.

„Memorandumul de la Budapesta este ridicat la statutul de document acceptat de Organizația Națiunilor Unite. Adică, la nivel internațional are cel mai înalt statut. Însă ca și conținut el este un memorandum. Memorandumul nu este un tratat de garanție. Memorandumul nu presupune ratificarea. Memorandumul se semnează și intră în vigoare la momentul semnării. Dacă acesta ar fi fost un tratat de garanții, atunci trecea și procedura de ratificare prin parlamente și ar fi fost un document cu un alt statut. Memorandumul fixează o problemă, dar nu oferă alte garanții. Tratatul ar fi avut niște obligațiuni reciproce și ar fi intervenit și sancțiuni. Aici și-a spus cuvântul și lipsa de experiență diplomatică și militară a Ucrainei, dar și bogata experiență a Uniunii Sovietice în sens diplomatic, care acum este preluată de Rusia”, a mai spus Ion Negrei.

Potrivit istoricului Ion Negrei, atacând Ucraina, Rusia și-a pierdut credibilitatea pe plan extern, fiind tratată acum ca un stat agresiv și imprevizibil, care nu respectă dreptul internațional și drepturile fundamentale ale omului.

„Astăzi nimeni nu mai crede Rusiei. Dacă anterior Rusia mai avea credibilitate pe plan internațional, astăzi nimeni nu mai crede cuvintelor liderilor Federației Ruse. În locul cinstei și onoarei, este minciuna. Astăzi în cancelariile occidentale se vorbește despre minciuna rusă, adică despre propaganda rusă. Propaganda conține elemente de ofensivă, de dezinformare, de eludare a responsabilității, de provocare a incertitudinilor. Rusia s-a dovedit a fi un lider în acest domeniu și îl folosește în politica oficială, lucru extrem de periculos, fapt ce nu mai oferă nicio stabilitate lumii și relațiilor internaționale. Astăzi Rusia caută să-și construiască acest concept de „noua ordine mondială” pe elemente de propagandă și nu pe respectarea drepturilor popoarelor și drepturilor omului”, a explicat vicepreședintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova.

Dezbaterea publică la tema „Falimentul Memorandumului de la Budapesta”, este ediția a 27-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.