Într-un interviu pentru Radio Chișinău, Ion Negrei a declarat că „toate popoarele care s-au eliberat de regimuri coloniale au o singură declarație de independență, care rămâne momentul de start, de afirmare a statalității. Conjunctura a fost de așa natură ca am trecut prin două trepte, nu numai noi, dar și republicile baltice, dar aceasta a fost un fel de diplomație de a nu supăra centrul.

Istoricul a explicat că ”o Declarare a Independenței ar fi fost foarte periculoasă când erau încă organele represive, coercitive, tancuri, armată, securitate, toate acestea erau periculoase. De aceea, s-a mers pe formula proclamării suveranităților, dar suveranitatea presupune independența. Deci, a fost un moment de desprindere de Uniunea Sovietică, când aceasta încă exista”, a declarat Ion Negrei.

Declarația de Suveranitate a fost adoptată acum 34 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Declarația de Suveranitate stipulează că suveranitatea RSS Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei. Se afirmă supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale, se instituie cetățenia și se prevede dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

În același timp, documentul stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului. Se stabilește că RSS Moldova respectă statutul ONU și își exprimă adeziunea față de principiile acestei organizații, se declară o zonă demilitarizată, promovează activ consolidarea păcii și securității, este implicată direct în procesul de cooperare și securitate precum și în structurile europene.

Totodată, este remarcat faptul că „pământul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul RSS Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-științific, valorile patrimoniului național” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiționată a RSS Moldova”.

La sfârșit, articolul 13 al documentului stipula că „prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a RSS Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a RSS Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane”.

Declarația de Suveranitate a fost votată cu o singură abținere.

La 23 iunie 1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranității Republicii Moldova, la Chișinău a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale, care poartă atributele statalității – Stema și Drapelul.

Ion Negrei: Declarația de Suveranitate a fost un prim pas de ruperea de la Uniunea Sovietică

Declarația de Suveranitate de la 23 iunie 1990 este echivalentă cu o declarație de Independență, consideră istoricul Ion Negrei. Potrivit lui, acesta a fost un prim pas de ruperea de la Uniunea Sovietică și a reprezentat supremația Constituției și legilor R.S.S. Moldovenești pe teritoriul său.

Într-un interviu la Radio Chișinău Ion Negrei a declarat că „toate popoarele care s-au eliberat de regimuri coloniale au o singură declarație de independență, care rămâne momentul de start, de afirmare a statalității. Conjunctura a fost de așa natură ca am trecut prin două trepte, nu numai noi, dar și republicile baltice, dar aceasta a fost un fel de diplomație de a nu supăra centrul.

Istoricul a explicat că ”o Declarare a Independenței ar fi fost foarte periculoasă când erau încă organele represive, coercitive, tancuri, armată, securitate, toate acestea erau periculoase. De aceea, s-a mers pe formula proclamării suveranităților, dar suveranitatea presupune independența. Deci, a fost un moment de desprindere de Uniunea Sovietică, când aceasta încă exista”, a declarat Ion Negrei.

Declarația de Suveranitate a fost adoptată acum 34 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Declarația de Suveranitate stipulează că suveranitatea RSS Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei. Se afirmă supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale, se instituie cetățenia și se prevede dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

În același timp, documentul stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului. Se stabilește că RSS Moldova respectă statutul ONU și își exprimă adeziunea față de principiile acestei organizații, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii și securității, este implicată direct în procesul de cooperare și securitate precum și în structurile europene.

Totodată, este remarcat faptul că „pământul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul RSS Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-științific, valorile patrimoniului național” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiționată a RSS Moldova”.

La sfârșit, articolul 13 al documentului stipula că „prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a RSS Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a RSS Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane”.

Declarația de Suveranitate a fost votată cu o singură abținere.

La 23 iunie 1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranității Republicii Moldova, la Chișinău a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale, care poartă atributele statalității – Stema și Drapelul.

Ion Negrei: Declarația de Suveranitate a fost un prim pas de ruperea de la Uniunea Sovietică

Declarația de Suveranitate de la 23 iunie 1990 este echivalentă cu o declarație de Independență, consideră istoricul Ion Negrei. Potrivit lui, acesta a fost un prim pas de ruperea de la Uniunea Sovietică și a reprezentat supremația Constituției și legilor R.S.S. Moldovenești pe teritoriul său.

Într-un interviu la Radio Chișinău Ion Negrei a declarat că „toate popoarele care s-au eliberat de regimuri coloniale au o singură declarație de independență, care rămâne momentul de start, de afirmare a statalității. Conjunctura a fost de așa natură ca am trecut prin două trepte, nu numai noi, dar și republicile baltice, dar aceasta a fost un fel de diplomație de a nu supăra centrul.

Istoricul a explicat că ”o Declarare a Independenței ar fi fost foarte periculoasă când erau încă organele represive, coercitive, tancuri, armată, securitate, toate acestea erau periculoase. De aceea, s-a mers pe formula proclamării suveranităților, dar suveranitatea presupune independența. Deci, a fost un moment de desprindere de Uniunea Sovietică, când aceasta încă exista”, a declarat Ion Negrei.

Declarația de Suveranitate a fost adoptată acum 34 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Declarația de Suveranitate stipulează că suveranitatea RSS Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei. Se afirmă supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale, se instituie cetățenia și se prevede dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

În același timp, documentul stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului. Se stabilește că RSS Moldova respectă statutul ONU și își exprimă adeziunea față de principiile acestei organizații, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii și securității, este implicată direct în procesul de cooperare și securitate precum și în structurile europene.

Totodată, este remarcat faptul că „pământul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul RSS Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-științific, valorile patrimoniului național” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiționată a RSS Moldova”.

La sfârșit, articolul 13 al documentului stipula că „prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a RSS Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a RSS Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane”.

Declarația de Suveranitate a fost votată cu o singură abținere.

La 23 iunie 1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranității Republicii Moldova, la Chișinău a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale, care poartă atributele statalității – Stema și Drapelul.