Poetul, scriitorul și prim-vicepreședintele primului Parlament democratic al Republicii Moldova, Ion Hadârcă, a prezentat în cadrul conferinței științifice „Constituția Republicii Moldova la 30 de ani și integrarea europeană”, organizată în plenul Parlamentului, istoria adoptării Legii Supreme a Republicii Moldova.

După dizolvarea ilegală a Parlamentului independenței, condus de istoricul, politicianul și unul dintre autorii Declarației de Independență, Alexandru Moșanu, dar și odată cu venirea la putere a agrarienilor, proiectul primei Constituții, deși avizat favorabil de Comisia de la Veneția, și votat de parlament în anul 1993, a fost modificat cu devieri grave de la Declarația întemeietoare a Republicii Moldova, a menționat în discursul său, Ion Hadârcă.

„Articolul 13, care marșa inițial pe mai multe variante: Limba Română (moldovenească); 2 Limba moldovenească (româna), varianta Lucinschi și până la urmă s-a cantonat în același fals stalinist de limbă moldovenească. O sintagmă nerecunoscută nici de Academia de Științe a Moldovei, nici de nomenclatorul internațional al Limbilor, nici de Consiliul Europei. Doar în zilele noastre Curtea Constituțională a făcut un pas decisiv și a recunoscut prevalența Declarației de Independență prin care se statuează definitiv adevărul științific și istoric al Măriei Sale, Limba Română”, a spus Ion Hadârcă. 

Prima variantă a Constituției elaborată de primul Parlament al Republicii Moldova, cel al scriitorilor și intelectualilor, cum mai este numit, conținea sintagmele și concepte identitare definitorii pentru acest spațiu, mai menționează Ion Hadârcă.

„Prima variantă a Constituției conținea o serie de concepte și sintagme definitorii, precum: încadrarea Declarației de independență ca preambul, noțiunea de Sfatul Țării, limba română, Imnul „Deșteaptă-te, Române”, structura administrativă de Județe, prefecturi, comune”, a mai subliniat vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei. 

După declinul de trei decenii de scenarii oculte, un conflict înghețat, război hibrid, șantaj economic, corupție și revanșe comunist-socialiste; în prezent, se poate constata o apropiere de Uniunea Europeană și România, a subliniat Ion Hadârcă.

„Apropiatul Referendum Constituțional din toamnă va aduce, sperăm, garanția Constituțională supremă a ireversibilității și dreptății omului nostru ales cu 33 și chiar cu 35 de ani în urmă, de marile noastre praguri istorice”, a mai menționat el. 

Constituția Republicii Moldova a fost votată la 29 iulie 1994 de majoritatea parlamentară agrariană și socialistă din legislativul de atunci. Unele articole din Constituție au provocat de-a lungul anilor și încă mai generează proteste, dezbinarea societății și crize politice.