În cadrul dezbaterii publice organizate de Agenția de Presă IPN intitulate „Povara înțelegerii contradictorii a problemei victimelor regimurilor totalitare, participanții au menționat că reabilitarea victimelor regimurilor totalitare ar trebui să înceapă cu recunoașterea oficială a atrocităților comise de regimul stalinist și nazist.

„Parlamentul trebuie să adopte ziua de 23 august drept Zi de comemorare a victimelor regimurilor stalinist și nazist. Se impune organizarea unei conferințe la acest subiect cu participarea istoricilor, care până acum au fost împărțiți în două tabere, e timpul ca reprezentanții celor două tabere să se așeze la aceeași masă. Noi suntem acum la etapa ierarhizării victimelor, în funcție de preferințele politice, unele victime sunt scoase în față, altele sunt ascunse. Acest lucru trebuie să înceteze”, a spus doctorul în științe politice, Ion Duminica.

Șeful Centrului de Etnologie de la Institutul Patrimoniului Cultural spune că un prim pas în recunoașterea oficială a atrocităților regimurilor totalitare a fost decretarea de către Guvernul Sandu a unei zile de doliu național. Totuși, Republica Moldova nu ar trebui să se rezume doar la acest aspect.

„În 2019 am avut primul demnitar, premierul de atunci Maia Sandu, care a inițiat comemorarea victimelor regimurilor staliniste și naziste, care este o zi de comemorare europeană. Dacă vrem să ne raliem spațiului, european trebuie să acceptăm aceste zile de comemorare. Hotărârea de Guvern din anul 2019 trebuie să fie transpusă în hotărâre de Parlament, pentru că zilele de sărbătoare și cele de comemorare se introduc în calendarul național de Parlament”, a mai spus Duminică.

Potrivit lui, adevărul despre represiunile regimului sovietic și nazist nu mai poate fi prezentat doar parțial în manualele de istorie, iar din acest motiv se impune schimbarea manualelor școlare. 

„Trebuie să avem alte manuale școlare, iar problema nazismului și stalinismului să fie abordată echidistant. Până în anii 90 au fost puse în față victimele regimului nazist, iar faptele ostașilor erau glorificate, fiind omise atrocitățile care se făceau în raport cu populația civilă. După anii 90 se plasează etapizat doar informații despre deportările în Siberia, fără a examina subiectul foametei organizate. Pentru a prezenta adevărul corect și obiectiv, avem nevoie de o nouă generație de istorici și profesori care să evite dominanta politică atunci când este vorba de istorie”, a spus Duminică.

Dezbaterea intitulată „Povara înțelegerii contradictorii a problemei victimelor regimurilor totalitare” este a 201-a dezbatere din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizată de Agenția IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.