Veridica scrie despre Rețeaua „Siloviki”: Pavăza grupării Șor și conexiunea cu „Furtul Miliardului”. Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.

Vladimir Plahotniuc va fi extrădat pe 25 septembrie și urmează să fie condus la Penitenciarul nr. 13, scrie Ziarul de Gardă. Informația a fost confirmată pentru MOLDPRES de serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Serialul PLAHA zguduie R. Moldova și România, titrează Jurnal.md. De la lansarea sa la Jurnal TV, serialul „Plaha”, regizat de Igor Cobileanski, a generat o undă de șoc în spațiul public, devenind un fenomen intens discutat în spațiul online de către jurnaliști, oameni de artă, persoane publice și internauți din Republica Moldova și România. „Plaha” s-a impus drept „filmul anului pe limba română”, o apreciere venită din partea analistului politic român, Sorin Ioniță. Jurnalistul român Gabriel Bejan subliniază că această producție „ar putea fi mai eficientă decât toate discursurile despre pericolul rusesc”. „PLAHA e scos strategic, înainte de alegeri, ca să nu uite moldovenii din ce hău de corupție și crimă organizată vin, după căderea URSS”.

Serialul Plaha și povestea unei crime din 2012, comentate și de jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. Plaha este filmul momentului în Republica Moldova. Mai ales că amintește tuturor despre un personaj extrem de cunoscut, Vlad Plahotniuc. Personajul principal din serial se numește Vlad Plaha, este implicat în trafic de femei, de copii, se implică în politică, are un hotel în centrul Chișinăului, cumpără partide politice, numește procurori, pune la cale scheme de corupție. Personajul Vlad Plaha este înconjurat de bătăuși profesioniști, de killeri care omoară la comanda sa. Crimele din film rămân nepedepsite și ne întrebăm cum s-a întâmplat în viața reală? Jurnalistul amintește de o strelkă, în 2012, la care a venit și apropiatul lui Vlad Plahotniuc, Constantin Țuțu. Cei prezenți au scos pistoalele și au început să tragă unii în alții, iar unul a fost împușcat mortal. Judecătorii s-au chinuit ani întregi să-și dea seama cine a făcut-o. S-au chinuit cât s-au chinuit, dar apoi au stabilit, Constantin Țuțu nu este vinovat. El s-a apărat. Procurorul de atunci a anunțat că va insista ca Țuțu să fie condamnat până la urmă. Apropo, procurorul care a zis asta era Alexandru Stoianoglo, fost candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din Moldova. În dosarul crimei din Codrii Orheiului Țuțu a fost amnistiat, amintește jurnalistul într-un comentariu publicat de RFI Moldova.

Ion Ceban, omul-cheie în relația PSRM–PDM. Deshide.md publică convorbiri telefonice în 2018 cu „deadea Serioja” Iaralov, mâna dreaptă a lui Plahotniuc. Actualul primar al capitalei, Ion Ceban, a fost omul-cheie în comunicarea dintre PSRM și PDM înaintea alegerilor parlamentare din 2019. O serie de conversații audio dintre liderul MAN, pe atunci președintele fracțiunii PSRM în CMC, și mâna dreaptă a lui Plahotniuc, Serghei Iaralov, au fost publicate pe un canal de YouTube. Discuțiile datează din vara anului 2018, în ajunul protestului din 26 august, organizat de reprezentanții Platformei DA și ai PAS în centrul capitalei. Discuțiile arată că, în culise, PSRM și PDM nu doar că mențineau un dialog constant, dar și își coordonau acțiunile pe o perioadă îndelungată, urmărind să influențeze atât scena politică, cât și percepția publică asupra evenimentelor majore din R. Moldova.

Ziarul Național reține o declarație a premierului Recean, care dezvăluie cum Republica Moldova a prevenit un atac rusesc asupra Ucrainei din Transnistria în 2014. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că, dacă Rusia ar fi avut posibilitatea în 2022 să folosească regiunea transnistreană în invazia sa violentă împotriva Ucrainei, ar fi făcut-o cu certitudine. Recean a subliniat că acțiunea autorităților de la Chișinău de a opri rotația trupelor rusești staționate în Transnistria a zădărnicit planurile Moscovei de a lansa un atac asupra regiunii Odesa din Ucraina. „Faptul că am reușit în 2014, când eram ministru de interne, să oprim rotația trupelor contingentului militar, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, a împiedicat Kremlinul să atace Ucraina și din partea aceasta”, a afirmat el. Dorin Recean a reiterat că Republica Moldova va continua să ceară retragerea totală și necondiționată a armatei ruse de pe teritoriul ei.

Între aderarea la UE și relații bune „și cu Estul, și cu Vestul”: Cum văd principalii concurenți electorali politica externă a R. Moldova, relatează Europa Liberă. În campania pentru parlamentarele din 28 septembrie, dezbaterile electorale privind politica externă a R. Moldova se rezumă la două mari direcții: fie aderarea la Uniunea Europeană, fie revenirea la principiul relațiilor bune „și cu Estul, și cu Vestul”, dar mai ales cu Rusia. Europa Liberă a răsfoit programele electorale ale celor patru partide și blocuri electorale, care, potrivit sondajelor de opinie, au șanse să ajungă în viitorul Parlament. PAS promite că Moldova intră în UE până în 2028. Pe lângă aderarea la UE, PAS își mai propune să aprofundeze relațiile cu „partenerii strategici din regiune și din lume”, începând cu vecinii R. Moldova - România și Ucraina, și continuând cu statele membre ale UE, dar și țări din Asia Centrală de Sud-Est și din Orientul Mijlociu. Spre deosebire de PAS, Blocul electoral „Patriotic” (BEP) spune în programul său electoral că pledează pentru o politică externă „pragmatică și independentă”, ceea ce ar însemna că R. Moldova „trebuie să aibă relații bune atât cu Vestul, cât și cu Estul”. Un punct important din programul electoral se referă la „menținerea neutralității permanente”. Și „Alternativa” promite accelerarea aderării la UE, însă o viziune specifică asupra procesului de aderare. Programul său electoral definește integrarea europeană drept a 14-a reformă și subliniază trei principii: negocieri cu UE care să includă și regiunea transnistreană, garantarea statutului Găgăuziei și protecția minorităților, de rând cu combinarea integrării europene cu menținerea neutralității. „Partidul Nostru” vrea Moldova în spațiul Schengen. La fel ca majoritatea concurenților electorali, propune menținerea „statutului de neutralitate permanentă” a R. Moldova.