Un monument în memoria victimelor deportărilor regimului totalitar comunist a fost dezvelit astăzi în orașul Sângerei. Autorul monumentului, Ion Bâlba, consideră că a venit momentul să cerem Federației Ruse, succesoarea Uniunii Sovietice, să recunoască genocidul comis.

Omenirea a trecut prin două războaie mondiale în care a plătit cu prețul a zeci de milioane de vieți umane. Din păcate, lecțiile istoriei nu sunt învățate, a spus președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, amintind de războiul de agresiune rus din Ucraina. El a mai transmis, în cadrul evenimentului, că memoria victimelor trebuie păstrată prin astfel de gesturi:

 „Această inițiativă este extraordinară. Mă închin în fața celor care au venit cu ea, au înălțat acest monument, iar noi cu dvs., vorba creștină, să-i trăim și să-i pomenim pe cei care nu s-au mai întors, iar pentru cei care au revenit să ne bucurăm că sunt vii și sunt memoria vie a acelor timpuri”, a spus Igor Grosu.

Prin calvarul deportărilor au trecut 51 de locuitori din orașul Sângerei și 1354 de locuitori din raionul Sângerei. Nu vom uita niciodată aceste lecții triste ale istoriei la care noi românii am fost supuși și vom milita permanent pentru a nu se mai repeta, a spus consulul general al României la Bălți, Petrișor Dumitrescu.

 „Crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost însoțită de teroarea comunistă sovietică care s-a manifestat din plin, în cele trei valuri de deportări, mutilând destinul a circa 50 de mii de basarabeni, luați cu forța din locurile natale și strămutați în regiunile depărtate din Siberia și Kazahstan”, a spus Petrișor Dumitrescu.

Fiecare nume încrustat în granit este o tragedie. Numele tuturor este tragedia noastră, a subliniat autorul monumentului, Ion Bâlba.

 „Aici sunt deputați în Sfatul Țării din raionul Sângerei, preoți, printre care preotul Mereuță de la Briceni, un student care a fost naiv și a citit o informație despre plecarea în România, a completat o cerere și a ajuns la Kazan. Acolo a avut și sfârșitul”, a declarat Ion Bâlba.

Cred că a venit momentul să scriem o cerere Federației Ruse, succesoarea Uniunii Sovietice să recunoască genocidul comis, a spus autorul monumentului, Ion Bâlba.

Deportările din Basarabia, operate de regimul stalinist, reprezintă un greu de vindecat, a declarat președinta Maia Sandu, într-un mesaj de comemorare a victimelor.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 6.000 de familii de moldoveni, sau peste 20.000 de oameni - preoți, primari, învățători, întreprinzători de la sate și orașe au fost ridicați sub amenințarea puștii și duși în Siberia în vagoane pentru vite. Acesta a fost doar primul val de deportări din perioada sovietică. Au urmat alte doua valuri în 1949 și 1951, în urma cărora au avut de suferit alte aproape 40 de mii de basarabeni.