Într-un comuncat remis presei, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, la unison cu mai mulți reprezentanți ai puterii de la Chișinău, menționează că tentativa liderului din Tatarstan de a face campanie electorală în Republica Moldova reprezintă o imixtiune.

„Sunt false declarațiile unui oficial rus recent returnat din țara noastră precum că a fost declarat „persoană non-grata” în Moldova. Susținerea unui candidat în alegerile locale din țara noastră nu este un motiv întemeiat și autoritățile au solicitat oficialilor ruși să se abțină de la imixtiuni în treburile interne ale țării noastre”, se arată în nota Poliției de Frontieră.

Rustam Minnikhanov este președinte al Tatarstanului din 2010. Pe 26 ianuarie curent, Statele Unite ale Americii au anunțat sancțiuni împotriva lui și a soției sale. În comunicatul emis de autoritățile SUA se menționează faptul că „SUA l-a sancționat pe Rustam Nurgaliyevich Minnikhanov (Minnikhanov), cetățean rus și președinte al consiliului de administrație al companiei Tupolev Public Joint Stock, care produce bombardiere strategice pentru forțele armate ale Rusiei. Minnikhanov este și șeful longeviv al Tatarstanului, un subiect federal al Federației Ruse. Minnikhanov este vizat, în conformitate cu E.O. 14024 pentru că este sau a fost lider, oficial, ofițer executiv superior sau membru al consiliului de administrație al Guvernului Rusiei și pentru ca activează sau a activat în sectoarele de apărare sau conexe, precum și aerospațiale ale economiei Federației”.

Anticoruptie.md a relatat despre legătura strânsă între Minnikhanov și Putin, dar și despre faptul că miza celor doi ar fi instalarea în fotoliul de bașcan al Găgăuziei a lui Victor Petrov, unul dintre cei opt candidați la funcție.

La un an de la invazia Ucrainei, locuitorilor autonomiei găgăuze, deși se pronunță clar împotriva oricărei agresiuni, le vine greu să recunoască faptul că agresorul este însăși Federația Rusă. „Lumea rusă” a avut și are încă o influență puternică în regiune, iar majoritatea liderilor de opinie și politici nu-și ascund „legăturile periculoase” cu administrația de la Kremlin. Rusia apare ca un garant al binelui social și al viitorului sigur și în retorica aspiranților la fotoliul de bașcan. Opt la număr și aparent cu viziuni diferite, aceștia sunt pe aceeași undă atunci când e vorba despre relațiile autonomiei cu Federația Rusă. Și sloganurile cu care s-au lansat în campanie Nicolai Dudoglo, Grigorii Uzun, Victor Petrov, Mihail Formuzal, Dmitrii Croitor, Serghei Cimpoeș, Serghei Cernev și Evghenia Guțul reflectă cu fidelitate frăția găgăuzo-rusă de nedezdruncinat.

Găgăuzii, în așteptarea „unui prieten al Rusiei”

Interesele locuitorilor din UTA Găgăuzia sunt concentrate mai puțin spre proiectul de țară anunțat de guvernare, și anume integrarea în Uniunea Europeană, ci mai degrabă spre calea care-i apropie de Rusia. Tonul este dat de liderii politici din regiune, care la diferite etape au fost destul de vocali în a promova interesele Federației Ruse. Este vorba și despre referendumurile, fără vreun efect juridic de altfel, care au arătat că peste 98% din votanți își doresc aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. La distanță de 8 ani de la organizarea așa-zisului plebiscit, găgăuzii nu pare să-și fi schimbat opțiunea. Și acest lucru devine tot mai accentuat în plină campanie pentru funcția de bașcan al regiunii. Deși a început numărătoarea inversă, iar până la scrutin au mai rămas săptămâni numărate, agitația electorală este deocamdată în stare de amorțire, la fel ca și bustul lui Lenin din centrul orașului Comrat, încremenit între două lumi. 

Continuarea aici.