Documentul menționează că implementarea acestora va fi realizată de Centrul Eston pentru Investiții în Apărare, care a furnizat echipamente Chișinăului și anul trecut.

Aceste sisteme de armament, destinate exclusiv apărării, sunt extrem de importante pentru Republica Moldova, mai ales în contextul dronelor — unele conținând explozibil — care au căzut pe teritoriul țării noastre, spune, într-un interviu la Radio Chișinău, expertul în probleme de securitate, Pavel Horea.

Pavel Horea: Acordarea unui sistem de apărare cu rază scurtă de acțiune înseamnă că va fi un sistem care va avea drept scop apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova de aeronave pilotate, fără pilot, rachete sau alte tipuri de muniție.

După mine, nu ar fi corect să le numim arme letale, pentru că ele sunt arme eminamente defensive, țintind doar obiectivele aeriene. Sunt sisteme de armament destinate exclusiv apărării.

Reprezintă un pas extrem de important pentru Republica Moldova, mai ales în contextul ultimelor evenimente și incidente, inclusiv acelor drone care au intrat în spațiul aerian al țării noastre — unele până aproape de Chișinău, altele conținând explozibil, care au căzut în sudul țării.

Alături de acel radar și acel sistem care ar urma să integreze acele lansatoare de rachete, ajutorul va veni să completeze această breșă a Republicii Moldova — lipsa în totalitate a sistemelor de apărare.

Radio Chișinău: În total sunt 60 de milioane de euro, considerat cel mai mare ajutor pe care blocul european îl oferă Republicii Moldova în materie de asistență militară. Înseamnă cumva acest lucru că UE evaluează riscuri în creștere pentru Republica Moldova?

Pavel Horea: Această sumă este extrem de importantă, reprezentând circa 50% din bugetul apărării naționale al Republicii Moldova pentru anul 2024. Evident, acele utilaje și blindate tactice care vor fi oferite pentru a dota trei brigăzi de infanterie motorizată vor fi un aport semnificativ.

Uniunea Europeană își menține acea cale a sa de ajutorare a Republicii Moldova, program demarat în anul 2021. Printre altele, Armenia beneficiază de acest program, și Ucraina, într-o oarecare măsură. În acest fel, UE încearcă să își securizeze vecinii pentru a avea o arhitectură de securitate cât mai benefică, pentru a ajuta și a stabiliza situația internă, cu precădere în statele de la hotarele de est ale sale. Prin urmare, Uniunea Europeană încearcă, prin aceste măsuri, să-și securizeze în mod special hotarele de est — Republica Moldova, Armenia (ca parte a regiunii Mării Negre) și Ucraina.

După mine, ele nu vin ca răspuns la pericolul pe care îl reprezintă Federația Rusă, pentru că UE nu este o entitate cu profil militar defensiv sau de alt ordin. Este una eminamente politică și economică.

Radio Chișinău: În contextul acestor amenințări și riscuri regionale, și în special în adresa unui stat mic, ca Republica Moldova, neutralitatea, dle Horea, nu mai este un termen fiabil?

Pavel Horea: În ultimii ani, mai ales, acest termen sau concept de neutralitate a fost din ce în ce mai denaturat. S-a încercat a i se induce o altă valoare și viziune. Termenul de neutralitate nu prevede că un stat precum Republica Moldova nu ar trebui să aibă niște forțe armate capabile să asigure integritatea teritorială și suveranitatea sa politică. Deoarece Republica Moldova nu poate face parte dintr-o alianță militară defensivă precum NATO — dacă este să vorbim în mod deschis și direct — toate aceste obiective pe care țara noastră le-ar putea obține la comun cu ceilalți aliați trebuie să și le obțină singură. Asta înseamnă alocări de fonduri suficiente pentru forțele armate, pentru achiziții, pentru dezvoltarea sectorului industrial militar, totodată asigurarea suportului din partea populației. Toate acestea nu se fac bazându-ne doar pe o singură prevedere inclusă în Constituție, ca în cazul Republicii Moldova, și cum încearcă, de altfel, să promoveze acei politicieni sau forțe externe ostile, după mine, intereselor Republicii Moldova.

Cele 20 de milioane de euro supuse aprobării de către ambasadorii UE astăzi fac parte din pachetul de 60 de milioane, anunțat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, în timpul unei vizite la Chișinău, la începutul lunii martie. Primele 40 de milioane au fost deja aprobate de ambasadorii UE și sunt destinate achiziției a 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă” pentru trei brigăzi de infanterie și a unui sistem pentru regimentul de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale.