Fiind și una dintre fondatoarele organizației, Margareta Stroot spune că cetățenii moldoveni prestează în Elveția diferite munci, fiind angajați și în organizațiile internaționale, dar și pe șantierele de construcții. Potrivit datelor oficiale, în Elveția ar fi circa 3000 de cetățeni  moldoveni, însă Margareta Stroot consideră că în realitate aproximativ 10 mii de cetățeni moldoveni ar fi plecați în Elveția.

„Cunosc persoane care au posturi foarte înalte în organizațiile internaționale, dar nu pot să spun dacă ei au intrat în aceste organizații ca cetățeni ai Republicii Moldova sau ai României. Mai sunt cei care lucrează prin organizații elvețiene și este ceva deosebit, pentru că nu este ușor să ajungi acolo, iar ei nu prea au nevoie de forța de muncă din est. Forța de muncă din est este căutată la îngrijirea bătrânilor, la lucrurile domestice. La astfel de munci merg oamenii care nu muncesc legal. Moldovenii fac de toate, sunt și cetățeni care muncesc pe șantiere. Moldovenii lucrează în organizațiile internaționale, în întreprinderile elvețiene, în întreprinderile de negoț internațional”, spune Margareta Stroot.

Jurnalista stabilită în Elveția, spune că acolo se vorbește puțin despre Republica Moldova, chiar și schimburile comerciale dintre cele două țări nu sunt foarte mari. Între Elveția și R. Moldova sunt totuși unele asemănări, în special la capitolul resurse naturale. Ea crede că ar trebui să valorificăm și noi natura din R. Moldova așa cum au făcut-o elvețienii cu munții lor.

„Elvețienii nu au resurse minerale, nici noi, ei nu acces la mare, nici nu avem. Ei nici măcar sol nu au, dar au munți și au știut să-i prezinte astfel, încât toată lumea vrea să meargă acolo să le vadă munții. Elvețienii au știut să facă bani din ce au. Cu puținul pe care l-au avut ei au făcut ceva pentru a dezvolta țara”.

Margareta Stroot spune că Elveția, astăzi o țară prosperă, a fost creată având la bază mai multe etnii, cu oameni care vorbesc limbi diferite și au religii diferite. Unul dintre factorii care i-a ajutat pe elvețieni să se dezvolte a fost voința politică.

„La începutul secolului XIX, Elveția era cea mai săracă țară din toată Europa. Acum, în America Latină întâlniți foarte mulți elvețieni, pentru că cu trei, patru generații în urmă în Elveția se murea de foame, chiar era grav. Elveția a reușit să se dezvolte grație voinței politice. Țara a fost creată din mai multe popoare, s-a constituit în jurul francofonilor, germanofonilor și italofonilor. Baza statului elvețian a pornit de la oameni diferiți: cu limbi diferite, cu religii diferite. Ei au construit o țară cu oameni complet diferiți, cu limbi complet diferite, cu mentalități diferite și au făcut o țară prosperă, dar asta nu înseamnă că totul e perfect în Elveția. Dar ei au învățat arta negocierii, de altfel sunt cunoscuți în lumea  întreagă ca fiind negociatori foarte buni. Conflictul din regiunea transnistreană nu trebuia lăsat  în mâinile unei organizații internaționale, dar trebuia să fie chemați negociatori elvețieni. Ei vor căuta, vor cântări și vor pune pe masă un proiect, o soluție la acest conflict”

Margareta Stroot consideră că Republica Moldova ar trebui să învețe de la elvețieni arta negocierii și a diplomației. „Să nu credeți că dacă vom intra în Uniunea Europeană s-au terminat toate problemele. În UE vom fi o țară foarte mică și țările mici nu pot juca un rol important dacă nu știu a negocia, dacă nu știu din când în când să pună argumentele pe masă și să zică: „Și eu sunt membru, am ceva de spus”.

„În Elveția este o limbă căreia se spune „romanche”(limba retoromană), o limbă foarte apropiată de limba română veche, nu de limba română actuală de la București și nici chiar de cea de la Chișinău. Câteva cuvinte chiar le înțelegi”, mai povestește Margareta Stroot.