- De ce procesul de naționalizare în spațiul post-sovietic nu a fost sincronizat cu unul de democratizare? Cum explicați lipsa de emancipare socială și economică, care a dominat trei decenii de tranziție?

- Democrația, mai întâi, trebuie învățată, asumată și implementată conform rigorilor care o caracterizează. Deci, cumva noi am fost autodidacți. Din mers, am încercat să trecem de la un regim totalitar la unul democratic, din mers am încercat să implementăm anumite decizii de a democratiza societatea și cred că pe alocuri nu am înțeles multe elemente care fac ca un regim de guvernare să fie unul autentic, să fie cu adevărat unul deschis, iar oamenii cu adevărat să-și asume responsabilități, deoarece mulți au luat-o pe o linie unilaterală, ca să nu zic extremistă. Deci, au înțeles că au drepturi, dar au uitat de responsabilități.

Cred că cea mai mare problemă a noastră a fost lipsa unei viziuni de construcție a statului independent Republica Moldova. În contextul circumstanțelor politice de atunci, Republica Moldova a fost recunoscută din start ca un stat independent, ca un stat, prin declarația și dorința sa, de a deveni un element al comunității internaționale. Doar că din interior, nu a fost o viziune foarte clară a ce vrem noi să facem cu acest stat, încotro vrem să mergem. Elementul identitar a fost cel care a subminat și a dizivat în continuare societatea. Partea democratică nu a fost atât de integră și unitară, iar forțele secesioniste, nostalgice după comunism și Uniunea Sovietică, au profitat, și așa a fost readusă la putere nomenclatura veche în formatul nou, Partidul Democrat Agrar, în 1994. […]

- Care sunt modurile în care Kremlinul instrumentează actualmente problema identitară din Republica Moldova pentru a compromite vectorul european al țării, aflate în pragul referendumului republican constituțional și al alegerilor prezidențiale?

- Moscova ne privește în continuare nu doar ca pe o zonă de interes strategic, dar ca o zonă marginală a imperiului pe care l-au avut, pe care doresc să-l reabiliteze. Acum este clar de ce ei speculează pe seama unor elemente sensibile precum sunt cele identitare și de ce încearcă să combată integrarea europeană, parcursul nostru european, să condamne referendumul și să îndemne lumea să nu participe. În acest context, se lansează diferite mesaje care alimentează euroscepticismul, care arată lucruri care nu corespund realității și se speculează în continuare că integrarea europeană este un pericol pentru Republica Moldova”, a spus Sergiu Musteață pentru Radio Chișinău. […]