Radio Chișinău: Ocupația sovietică a venit peste noi și a încercat să șteargă orice urmă a memoriei istorice, toate monumentele au fost distruse...

Irina Vlăducă-Marghiloman: Este foarte îmbucurător că, încetul cu încetul, se poate, cel puțin, vorbi despre așa ceva. O mână de istorici care îl cunosc și vorbesc despre Marghiloman vor fi și mâine la Chișinău. Aici, la București, încă nu am văzut nimic care să aducă aminte de Alexandru Marghiloman. De aceea, pentru noi, pentru familie, vă dați seama că această sală reprezintă foarte mult, că este o recunoștință față de ce a făcut unchiul meu. 

Radio Chișinău: Doi ani în urmă, când v-am întâlnit, spuneați că numele Marghiloman este o mare onoare și o mare responsabilitate în același timp. Spuneți-ne ce înseamnă pentru dumneavoastră să duceți mai departe acest nume istoric, acest nume de erou național care și-a asumat, la 1918, știm foarte bine - în condiții foarte complicate, acest rol, Unirea.

Irina Vlăducă-Marghiloman: În timpul comunismului, cu acest nume, am avut multe dificultăți, atât eu, cât și părinții mei, purtând acest nume. Am lipsit foarte mulți ani din România, dar, tocmai datorită acestui nume, ne-am întors într-o țară liberă, democrată, în Uniunea Europeană, de care nimănui nu trebuie să-i mai fie frică, dar eu încă nu sunt sigură, după cum văd că se reacționează în România, dacă într-adevăr acest nume, nu că să fie îndrăgit, dar, cel puțin, să fie menționat.

Pentru mine, acum, la o vârstă mare față de atunci când eram copil, clar că sunt foarte mândră, dar sunt și foarte atentă. Teoretic, istoria se cam repetă, dar asta depinde de oamenii care o conduc, de inteligența populației, de cunoașterea istoriei, ca să nu se mai revină la ce s-a revenit, pentru că e o situație foarte complicată și nu prea multă lume îi dă atenție sau vrea s-o înțeleagă.

Clar că în timpul comunismului a fost o viață așa cum e bine că n-ați avut parte, dar părinții probabil au avut. Viața în străinătate a fost foarte bună, liberă, așa cum trebuie...

Radio Chișinău: Care ar fi mesajul dumneavoastră, astăzi, la 107 ani de la acele mari evenimente de împlinire a idealului românilor basarabeni, care reveneau acasă după 106 ani de înstrăinare, sub ocupație țaristă?

Irina Vlăducă-Marghiloman: În primul rând, trebuie ca lumea să-și cunoască istoria, care probabil că nici în Basarabia și nici în România nu s-a învățat. Adevărata istorie, nu cea ascunsă și nu cea comunistă. Să-și iubească țara așa cum și unchiul meu a iubit-o, să fie mândri de ea și să mai trăim încă o dată un 27 martie, în Uniunea Europeană, și de o parte, și de alta. Noi suntem de o parte, dar și Basarabia să intre în Uniunea Europeană!