Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, pentru prilejul de a-mi spune punctul de vedere cu privire la situația actuală în privința relației dintre UE și R. Moldova. Spun actuală tocmai pentru că în urmă cu câteva luni nu puteam discuta despre o perspectivă de aderare a R. Moldova la UE într-un timp atât  de scurt. Astăzi, noile coordonate legate de evoluția din regiune au creat noi perspective pentru R. Moldova și, evident că, din acest punct de vedere, este esențial, dar absolut important ca cetățenii R. Moldova să conștientizeze că la nivelul UE s-a luat o decizie politică extrem de importantă și anume aceea de a contura o perspectivă de integrare pentru R. Moldova, evident pentru Ucraina și pentru Georgia în UE. Am subliniat acest aspect tocmai pentru că de foarte multe ori oamenii politici de la Chișinău, chiar și din UE, discutau despre perspectiva de integrare a R. Moldova în UE, dar ea nu exista din punct de vedere al angajamentului politic al UE și al statelor membre. Acum însă războiul din Ucraina a resetat întreaga relație a UE cu R. Moldova. Evident că, din acest punct de vedere, setul de priorități pe care îl trasează UE pentru R. Moldova ține de angajamentele pe care R. Moldova și le-a asumat, inclusiv, prin Acordul de Asociere. Spun aceste chestiuni pentru oamenii, probabil, așteaptă ca UE sau Guvernul de la Chișinău să facă minuni în următoarea perioadă și lucrurile să se schimbe fundamental, iar R. Moldova să intre peste noapte în UE. Nu, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, dar, faptul în sine, că s-a deschis această perspectivă și că se discută despre decizia politică de a contura în jurul proiectului de extindere europeană o nouă perspectivă în ceea ce privește acest proiect este foarte importantă și eu cred R. Moldova, dacă, evident, evoluția din regiune va fi cea pe care ne-o dorim și anume se va opri războiul din Ucraina, conflictul transnistrean va intra într-o zonă de negociere exact așa cum a fost el creionat în ultimii ani și la Chișinău va exista o guvernare la fel de determinată cum este cea pe care o are R. Moldova în prezent pentru a implementa o serie de reforme necesare asttfel încât legislația, instituțiile R. Moldova să se apropie în ceea ce numim standard de funcționare european. Acest chestionar exact asta implică, exact aceste întrebări le ridică dacă, când și cum este capabil Guvernul R. Moldova să implementeze o serie de angajamente ce țin de relația cu UE. Și eu sunt convins că la Chișinău autoritățile vor face tot ceea ce este posibil pentru a răspunde cât mai rapid întrebărilor transmise și, evident, după acest răspuns statele membre, UE prin Comisie, prin Parlament, să dezbată despre perspectiva de integrare. Din punct de vedere politic, partea cea mai importantă din tot acest proces este că dacă decidenții politici de la Chișinău, societatea R. Moldova își va dori în mod real să rămână atașată acestui obiectiv de integrare europeană procesul în sine se va întâmpla mult mai rapid în comparație cu alte state cum a fost România, de exemplu, și nu numai, care au așteptat tare mult și iată că dacă privim obiectiv lucrurile, România nu este pe deplin integrată nici până în prezent, nu suntem în spațiul Schengen, justiția română încă este sub monitorizarea UE și, evident, nu suntem în zona euro. Deci, procesul de integrare durează foarte mulți ani, important este să se stabilească un calendar și eu cred că în cazul R. Moldova acest calendar va fi mult mai scurt.
 
Dnule Tomac, apropo de aceste pregătiri, în 2014 când s-a semnat Acordul de Asociere am primit regim de vize, mulți spuneau că de fapt este un cec în alb care i s-a dat R. Moldova. Autoritățile actuale de la Chișinău au mers și mai departe, au depus această cerere de aderare. Cum trebuie să privim noi acest pas: ca pe o fereastră de oportunitate sau ca pe un angajament suplimentar pentru noi? Aici vorbesc despre populație, dar și în special, despre clasa politică care are o responsabilitate mult mai mare, probabil decât noi simpla societate.
 
 
E bine că ați amintit de Acordul de Asociere și eu vreau să vă spun că Acordul de Asociere este rezultatul unui alt proiect și anume Parteneriatul Estic, în cadrul acestui format s-au dezvoltat o serie de proiecte și programe prin care UE a dorit să întărească cooperarea cu mai multe state din fostul bloc sovietic, s-o spunem așa, printre care R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus și după cum putem observa doar Georgia, R. Moldova și Ucraina au semnat Acordul de Asociere, implicit în ceea ce privește acest proiect de aderare, eu cred că el se va întîmpla în mai multe etape și, evident, că UE va încerca să păstreze un pachet pentru toate cele trei state, însă eu cred că, de departe, R. Moldova întrunește mult mai multe criterii față de celelate state în ceea ce privește integrarea chiar dacă, în etapa actuală, conflictul transnistrean este una dintre piedicile care va cântări foarte greu în procesul de negociere. Dar faptul în sine că nu se discută doar despre un stat asociat la UE ci despre o perspectivă de integrare este un salt fantastic pentru că până acum UE a avut această abordare: R. Moldova stat cu Acord de Asociere la UE, acord semnat în limba română pentru că limba română este limbă oficială a UE, de obicei aceste acordul sunt semnate în limba engleză și cu această mențiune că acordul a fost încheiat în limba engleză care este limbă, la fel, oficială a UE deși Marea Britanie a plecat, dar sunt și alte state care au drept limbă oficială limba engleză. Însă România a insistat atunci și Comisia a acceptat ca Acordul de Asociere să fie semnat în limba română, limba noastră fiind limbă ofiicială a UE. Deci, revenind, pasul important este acest mesaj politic de deschidere, de noi perspective pentru ca R. Moldova să obțină statutul de stat candidat. Și sunt absolut convins pentru că există premise politice destul de solide la Chișinău și o deschidere cum nu a mai existat la Bruxelles și în alte cancelarii occidentale importante în relația cu R. Moldova și aici, evident, trag și eu pe partea noastră și România a avut un rol esențial în a explica, în a susține atât la Parlamentul European și în relația cu Comisia și, evident, în Consiliul European cauza R. Moldova și o vom și în continuare pentru că asta ne dorim, asta credem că viitorul nostru este împreună în UE.
 
Apropo, că ați pomenit de celelalte două țări: Georgia și Ucraina, la fel și ele au depus cerere de aderare, din punctul Dvs. de vedere cum ar trebui să mergem toți la pachet sau fiecare să își urmeze parcursul său pentru a ajunge cât mai rapid la acest final?
 
Evident că extinderea UE reprezintă mai multe provocări în același timp. Pe lângă angajamentele interne pe care le au de atins statele care își doresc o perspectivă de integrare au și acest factor extern extrem de agresiv cum este Federația  Rusă care încearcă prin toate instrumentele să blocheze orice proces de extindere a UE, respectiv în cazul Ucrainei și Georgiei al NATO. A și spus unul dintre motive pentru care există acest război și această invazie în Ucraina, a spus-o Putin, nu ne dorim o apropiere mai mare a acestor state de UE pentru că la Kremlin, în continuare, privesc lucrurile ca pe un tot: relația cu R. Moldova, cu Ucraina, Georgia, inclusiv minți șovine fac deseori referire și la republicile baltice. Revenind la Ucraina și Georgia, evident că UE va insista pe acest pachet, un pachet comun pentru toate cele trei state, însă trebuie să ne uităm și la ce se întâmplă la relația directă între R. Moldova și UE și în cazul de față între Ucraina și UE. Evident că interesul tuturor este să susținem Ucraina, astfel ca să depășească acest moment foarte dur și, evident, să se pună presiune necesară pe Moscova pentru a opri acest război inutil și fără sens, însă după ce se va încheia o pace pe care ne-o dorim cât mai rapid realizată urmează o perioadă de reconstrucție și evident aici ține tot de decizia politică, însă în situația R. Moldova lucrurile sunt ceva mai bine și eu cred că va trebui să insiste Guvernul de la Chișinău să-și atingă cât mai rapid parte din obiective tocmai pentru ca distanța între ceea ce trebuie realizat și angajamentele asumate să fie cât mai mică pentru că, evident, în funcție de context, în funcție de perspective, de disponibilitatea politică acest obiectiv poate fi realizat și mai rapid nu doar la pachet, însă evident la ora actuală se discută despre perspectiva de integrare pentru toate cele trei state. Însă nicidecum nu se poate compara situația R. Moldova nici măcar cu cea a Georgiei.
 
Dnule Tomac, pentru că ați pomenit deja despre acest război inutil și care se află mai mult în capul lui Vladimir Putin, cum va infleunța întreaga arhitectură europeană acest război, pentru că mai devreme sau mai târziu, noi sperăm că mai devreme, dar odată și odată acest război se va termina, în ce realități va trebui să locuim noi cei din Europa?
 
Eu sunt convins că în acest an războiul se va încheia, sper ca în următoarele luni să asistăm la un acord de pace. Evident că rusia nu se va retrage din zonele ocupate în prezent și aici este marea provocare cum vom reuși să construim o Europă post-conflict pentru că miza cea mai importantă pentru Putin a fost să încerce pur și simplu să anexeze întreaga Ucraină, dar nu i-a reușit. Și, evidet, că pentru decidenții europeni acest semnal transmis de către Moscova, care a declanșat o invazie a unui stat vecin fără niciun motiv temeinic reprezintă un semnal de alarmă foarte puternic și din acest punct de vedere este clar că statele UE și statele europene care sunt sau nu sunt membre ale UE sau NATO își regândesc întreaga politică de securitate și, evident, decidenții de la Bruxelles sunt oblugață să recreioneze toate strategiile în ceea ce privește securitatea Europei, având în vedere că Federația Rusă a încălcat toate regulile pe care și le-a asumat după prăbușirea URSS. Și în momentul de față este privit cu neîncredere orice spune Moscova nu mai poate fi luat de bun tocmai pentru că, subliniez, Rusia nu mai respectă nicio regulă de drum în politica internațională și din acest punct de vedere este clar că UE s-a trezit în față cu o nouă realitate,, o realitate pe care noi, cei din Estul europei, o cunoaștem foarte bine și nu o dată am prezentat-o în termenii realiști. Unele state au preferat să ignore aceste avertismente și să facă afaceri extrem de profitabile cu Federația Rusă, iar banii pe care statele membre ale UE le-au vărsat în conturile companiilor rusești au ajutat ca acest stat să-și consolideze un sistem militar pe care astăzi îl folosește tocmai cu scopul de a destabiliza Europa și din acest punct de vedere este clar că atât sancțiunile impuse, cât și politicile pe care urmează UE, statele dezvoltate din Europa de Vest, inclusiv SUA, vor fi elaborate cu scopul de a nu mai depinde și de a ține Rusia cât mai departe de influența sa nefastă în Europa.

 

Citiți continuarea intrviului pe TVRMOLDOVA.MD