Realizator: RRA, "Matinal", "Ziua limbii române" în România, "Ziua limbii noastre" în Republica Moldova. Avem bucuria și totodată onoarea de a-i avea în studiou pe dl Iurie Reniță, ambasador al Republicii Moldova la București și pe dl Stejărel Olaru, secretar de stat Departamentul românilor de pretutindeni, MAE. Este o poveste, este o realitate, este ceva care așteptam de mult, poate, "Ziua limbii române". Dle Stejărel Olaru? 

Stejărel Olaru: Are un istoric și aici dl ambasador sunt sigur că mă va completa. Ne putem aduce aminte de vara anului 1989, sfârșitul lui august, când zeci de mii de tineri în Republica Moldova au cerut instituirea, sărbătorirea parctic la nivel național a limbii române. Lucrul acesta s-a întâmplat, evident, cu sincopele pe care le cunoaștem, de-a lungul anilor până în prezent și abia din 2009 sărbătorirea limbii române, "Ziua limbii române" a revenit pe 31 august și se desfășoară ca un eveniment distinct, clar, național, extrem de important. Din acest an, și noi, România, sărbătorim această zi și ne-am propus ca în fiecare an să colaborăm în diversele noastre manifestări cu autoritățile de la Chișinău pentru ca manifestările dedicate limbii române să fie organizate împreună, tocmai pentru a sublinia unitatea celor două capitale din această perspectivă a sărbătoririi limbii române.

Iurie Reniță: Chiar de la început doresc să remarc faptul că dreptul pentru a te exprima în limba maternă, dreptul la vorba română, a fost unul din dezideratele majore ale mișcării de eliberare națională, care a demarat începând cu anul 1986 - 1987, primele mișcări și acest deziderat a fost preluat de zeci și zeci de mii de oameni, care a culminat cu adoptarea unei legi care oarecum a reparat o mare nedreptate istorică și a conferit limbii române un statut binemeritat, un statut să zic pe care urma să îl aibă. Dar în virtutea circumstanțelor istorice și a situației istorice de atunci și a perioadei pe care am parcurs-o într-un imperiu sovietic, evident că anterior a fost imposibil, dar anul 1989 a fost cel care a reparat și a adus la locul adecvat și cuvenit limba română.

Realizator: Ce înseamnă acum, în 2013 această zi mai întâi pentru dumneavoastră, pentru locuitorii Republicii Moldova?

Iurie Reniță: Evident este un eveniment extrem de important, deoarece ne oferă posibilitatea să ne sincronizăm și cu Bucureștiul și mă bucur foarte mult aici că s-a produs o sincronizare a mai multor acțiuni, dar în cazul de față și pe domeniul lingvistic, ceea ce era și firesc, de altfel, să se producă și e o confirmare a faptului că vorbim și avem aceeași limbă. Acțiunile noastre comune - și în cazul de față, inclusiv și cele lingvistice - demonstrează comuniunea noastră lingvistică, istorică și culturală și e bine când aceste acțiuni se produc, se derulează atât la Chișinău, cât și la București...

Realizator: Domnule Olaru, cum comentați această sincronizare?

Stejărel Olaru: Este extrem de importantă, pentru că - vedeți? - se pot întreba oamenii: Domnule, dar e atât de necesar să sărbătorim limba română? Este foarte necesar. De ce? Pentru că, dincolo de simbolistica ei, practic imposibilitatea de a vorbi limba română în Basarabia, într-o perioadă sau alta, a fost, dacă vreți, cel mai evident criteriu al slavizării sau al rusificării populației române din teritoriul respectiv, pentru că, practic, după 1945, politica de personal a fost aceea de a pune ca factori de decizie în puncte cheie ale societății persoane, să zicem, rusofone, da? Ori, din acel moment, limba română nu mai era sau era foarte puțin utilizată. Revin, așadar, la ceea ce spuneam, un indicator extrem de clar al asimilării populației - da? - al pierderii identității românești a populației din acest spațiu, iar datoria noastră, obligația noastră morală este să ne luptăm pentru limba noastră astfel încât românii, oriunde s-ar afla ei, să o poată vorbi, fără a fi îngrădiți în vreun fel sau altul. Sigur, poți alege în mod liber ce limbă vrei să vorbești, în ce limbă vrei să te exprimi, nimeni nu te împiedică să faci asta, dar, repet, ne luptăm ca nu cumva, de acum înainte, să mai existe restricții în ceea ce privește folosirea limbii române în acest spațiu. Deci, de aceea am vrut să subliniez importanța evenimentului și totodată importanța corelării celor două capitale în a marca acest eveniment.

Realizator: Vreți să adăugați ceva?

Iurie Reniță: M-am bucurat foarte mult atunci când m-am familiarizat cu mai multe acțiuni comune pe care Departamentul Românilor de Pretutindeni le-a organizat în strânsă colaborare cu colegii de la Chișinău și, dincolo de faptul că sunt mesaje necesare, ele comportă iarăși o capacitate a noastră de a ne edifica și de a promova valorile noastre comune, fiindcă ele sunt valorile naționale, valorile istorice, culturale, lingvistice și e bine că, zicem, sincronizăm acțiunile atât la Chișinău, cât și la București. Aceleași acțiuni sunt necesare și, de altfel, cu multă satisfacție trebuie se remarc, se produc și în alte domenii. Dincolo de aspectele lingvistice, deși suntem într-o zi specială, deosebită, pe ambele maluri ale Prutului, dar remarcăm că această sincronizare se produce concomitent și pe domeniile politic, economic, cultural, deci este tocmai ceea ce este necesar. Conjunctura actuală politică, generală, dintre Chișinău și București, este una extrem de favorabilă. Trebuie să recunoaștem...

Stejărel Olaru: Așa este, dle ambasador.

Iurie Reniță: Și este de datoria - ziceați și dvs., dle secretar de stat - de obligațiunea noastră ca să o valorificăm, aici este extrem de important. Și chiar dacă suntem într-o zi de sărbătoare m-aș referi la necesitatea, dincolo de aspectul foarte frumos al capacității noastre de a livra mesaje frumoase, este necesar de a livra și acțiuni concrete. Aici este extrem de important și este foarte bine că reușim și perseverăm anume pe aceste domenii, ziceam inclusiv politic, cultural, educațional și, evident, lingvistic.

Stejărel Olaru: Mai ales că pentru mulți dintre noi limba română, practic, sau haideți să spunem altfel, pentru cei care locuiesc în afara granițelor, în special, dar nu numai, ci și pentru cei care locuiesc în interiorul granițelor României, limba română este adevărata casă sau este țara la care se raportează în mod direct, este un bun pe care nu ni-l poate lua nimeni și pentru care trebuie să ne luptăm permanent. Limba română este adesea în pericol în multe din comunitățile de români care locuiesc în afara granițelor țării. A fost într-un mare pericol în Republica Moldova. În continuare avem probleme cu... să zicem, întâmpinăm obstacole, da, în ceea ce privește manifestările în limba română în Ucraina sau în Serbia. Ne trezim că peste noapte apar limbi sau se încearcă standardizarea unor limbi care, de fapt, fac parte din limba română. Ne trezim că există limbă vlahă, ne trezim că există limbă moldovenească, care de fapt nu este limbă română. Or, în realitate, toate aceste lucruri țin de strategii foarte bine gândite în unele cancelarii, da, care au menirea de a asimila populațiile românești, comunitățile românești din zonele respective. Or, obligația noastră, spuneam, este de demonstrăm în mod onest, în mod corect, tuturor, că de fapt nu există astfel de diferențe. Ori, pentru a demonstra acest lucru, încercăm să desfășurăm tot felul de programe culturale. Finanțăm astfel de programe, finanțăm studii, finanțăm specialiști în domeniu, care au un caracter științific, înalt, da, și încercăm să lucrăm îndeaproape și cu Academia Română și cu Academia de la Chișinău pe aceste teme, pentru a înlătura, cum vă spuneam, astfel de obstacole. Dar despre proiectele departamentului, cu siguranță, aveți dvs întrebări... ealizator: Da, până atunci însă vreau să vă întreb, să rămânem un pic pe acest tărâm. Cum se traduc toate aceste lucruri în sufletul omului de rând, care vorbește pe stradă coerent limba română, într-o parte sau într-alta a lumii? e de o parte îi avem pe bunici, care au trăit o anumită istorie, pe de alta parte vin copiii din urmă. În ce măsură trebuie să ne emoționeze o astfel de "Zi a limbii române" sau a limbii noastre, în ce măsură trebuie să ne trezească anumite sentimente?

Iurie Reniță: Evident că 31 august este un prilej de mândrie și de sărbătoare și mă bucur foarte mult că tânăra generație, mă refer cea din Republica Moldova, vorbește, studiază româna, vorbesc tinerii, elevii, liceenii, vorbesc o română firească, o română care este necesară în activitatea lor cotidiană. Este îmbucurător faptul acesta și constat cu multă satisfacție că avem și anume realizări, dar nu este cazul să ne lamentăm și să considerăm că am reușit. Avem foarte multe de realizat și, iarăși, zic, prin eforturile comune, prin programe speciale, prin acțiuni și mai mici și mai de amploare, iarăși comune, este necesar de a menține și de a perpetua promovarea și cunoașterea limbii române. În ce ne privește, suntem într-un mediu, să-i zic mediatic, special, în Republica Moldova, evident - și a făcut referire domnul secretar de stat - fiecare are dreptul să se exprime, să cunoască o limbă anume, dar este de obligațiunea noastră să promovăm limba de stat care este în Republica Moldova - și mă refer aici la limba română - chiar dacă există și până în prezent sensibilități politice, trebuie să recunoaștem, vizavi de limba română, este necesar și mă conduc în activitatea mea și recunosc aspectul științific al limbii, care este limba română. Deci aici este important și mă bucur că, chiar mai recent, la discuțiile pe care le-a purtat doamna ministru Maia Sandu, aici, la București, cu domnul ministru Pricopie și la Chișinău, chiar foarte recent, pe agendă au figurat și acțiunile concrete ce se impun pentru a consolida acțiunile și programele comune pentru a consolida limba română în Republica Moldova și ziceam chiar domnul ministru Pricopie făcea referire la necesitatea consolidării limbii române literare corecte - și în România sunt realități - și de aceea cred că e foarte bine și e necesar ca să avem asemenea acțiun cât mai multe comune.

Realizator: Domnule secretar de stat Olaru, aminteați de anumte programe, de anumite sponsorizări. Puteți să punctați, vă rog?

Stejerel Olaru: Sigur. Susținem financiar o serie întreagă de ziare și reviste atât la Chișinău cât și în alte comunități istorice, în alte țări din vecinătatea României unde sunt comunitățI de români. E adevărat că anul acesta am decis ca o parte din revistele culturale să fie cumva transferate către Institutul Cultural Român, ei să fie autoritatea finanțatoare în cadrul proiectului, încercând cumva să ne cristalizăm mai bine strategia acestui domeniu, dar accentuând totodată faptul că ziarele, revistele, au nevoie în continuare de susținere și vor primi această susținere pe maI departe. Pe lângă acestea, evident, derulăm în continuare ș nu ne vom opri prin a desfășura astfel de programe legate de achiziționare de cărți în lImba română pe care să le transferăm bibliotecilor, școlilor, celor care au nevoie, comuntăților, în general, și care solicită acest lucru. Spre deosebire de alți ani astfel de proiecte nu le mai desfășurăm decât la solicitarea beneficIarului, pentru că am constatat că se umpleau magaziile de cărți și nimeni nu prImea. Și atunci am zis să fim mult mai riguroși: dacă primim solicitări cumpărăm și trimitem. Și în acelașI timp încercăm - vă spuneam la un moment dat - încercăm să susținem spre republicare și relansare cărți fundamentale scrise de adevărați specialiști, filologi, despre limba română, cărți care sunt instrumente ale specialiștilor și pe care vrem să le trimitem în bibliotecile mari, în universitățile mari, și care tratează tema pe care o discutăm astăzi, limba română. În acest sens chiar am vrut să-i dau, să-i ofer cadou domnului ambasador Reniță o copie după o carte pe care noi o apreciem foarte mult, e vorba de un filolog romanist, chiar german Klaus Heitmann, care a scris o carte și care a fost publicată la Chișinău, că de acolo am procurat-o, dintr-o bibliotecă pe care vrem să o reedităm...

Iurie Reniță: Mulțumesc, mulțumesc.

Stejărel Olaru: ...în anii '90, o carte despre limbă și politică în Republica Moldova și care vorbește extrem de profesonist și foarte bine fundamentat științific despre limba română vorbită în Basarabia. Sau Sanda Golopenția cu volumul ei "România Globală", care face o analiză foarte, foarte interesantă despre felul în care a evoluat limba română în toate aceste comunități istorice din vecinătatea României, pentru că, vă imaginați, în Valea Timocului nu se vorbește ca la București, sau la Cernăuți, nu se vorbește ca la Craiova. Există nuanțele regiunii respective, dar în definitiv tot despre limba română vorbim.

Realizator: Și practic astfel de instrumente le puneți la dispoziția celor care le solicită.

Stejărel Olaru: Sigur că da.

Iurie Reniță: În context, aș aprecia foarte mult contribuția Bucureștiului și mă refer aici și la donațiile de cărți care se fac. Se fac și prin intermediul instituțiilor guvernamentale - mă refer la Departamentul de Stat pentru românii de pretutindeni - dar și de la cetățeni, direct, prin intermediul ambasadei. Zilnic suntem abordați cu solicitările de a transmite o carte românească la Chișinău și mai recent chiar avem o solicitare consistentă și am adunat peste 5.000 de titluri de cărți românești care urmează să ajungă în Transnistria. Deci, evident, în continuare e necesară prezența cărții românești, expresiei românești în Republica Moldova și cu referire în special și în zona transnistreană, unde știm că sunt școlile respective care studiază în limba română. Remarca mea se referă la faptul că mesajul de aici, de la București, care vine către Chișinău, este nu doar unul oficial, dar este și unul de suflet, de la om la om, care vine și acestaeste extrem de consistent.

Realizator: Ușor, ușor, ne apropiem de finalul intervenției noastre. O anumită sincronizare de care vorbeați la începutul interviului, "Ziua limbii noastre" -" Ziua limbii române", poate un altfel de pod de flori? Puteți concluziona?

Iurie Reniță: Ei bine, vedeți că ne aflăm tocmai într-o conjunctură festivă, deoarece pe 27 august am sărbătirit "Ziua independenței Republicii Moldova". 27 august, în contextul în care am făcut referire și la sincronizarea multidimensională, am purces la o acțiune extrem de importantă, care va marca destionul viitor al Republicii Moldova - și o zic cu toată fermitatea - destinul european al Republicii Moldova, e un proiect de amploare, de anvergură, un proiect care, dacă doriți, tocmai s-a produs lansarea lui de "Ziua independenței" și am să stărui asupra faptului că e un proiect care e un fel de nouă declarație de independență, de această dată energetică, a Republicii Moldova. Vizita și prezența premierului român, a domnului Ponta, la Chișinău, a comisarului european Oettinger exact în această perioadă a conferit evenimentului o conotație nu doar economică, financiară, dar evident și un puternic mesaj politic, demonstrând că Republica Moldova este o țară eminamente și prin excelență europeană și locul ei este și misiunea noastră este revenirea ei în marea familie europeană. Zicem și e bine că actualmente parcurgem această etapă extrem de benefică și ne sincronizăm, ne armonizăm acțiunile pe toate palierele. E bine că Bucureștiul sprijină constant și foarte ferm acest mesaj, această opțiune, acest deziderat major: e vorba de integrarea europeană a Republicii Moldova. E vizita ministrului de externe aici, la București, participarea la reuniunea anuală a diplomației române. Vedeți? E bine că acționăm și menținem acest dialog politic, diplomatic, cultural, educațional, permanent. El e necesar și e important ca noi, cei care avem obligația de a administra aceste relații, să o facem cu multă responsabilitate, cu dexteritate și atunci rezultatele neapărat vor fi. Deci, în contextul general, în context european, abordăm relația între Chișinău și...

Realizator: Sigur că da...

Iurie Reniță: ...București și este absolut firesc ca să se producă anume în această manieră.

Stejărel Olaru: Da, eu aș spune că românii, de multe ori în istoria lor, și-au căutat și și-au descoperit identitatea similară, înrudită și în felul ăsta și-au întors privirile ba spre Roma, ba spre Paris, ori acum cred eu că e momentul să privim cu mai multă atenție către Chișinău, pentru că: unu, este al doilea mare oraș românesc și, în același timp, acolo se vorbește o limbă română foarte frumoasă. Ori, spuneam că trebuie să ne îndreptăm cu mai multă atenție privirea spre Chișinău, tocmai pentru că ne regăsim cu frații noștri din Basarabia din punct de vedere identitar, ne dezvoltăm din nou cultura română împreună și trebuie să ne asumăm acest filon identitar, fără rezerve și fără obstacole, așa după cum ne dorim.

Audio: Interviu cu ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniță și secretarul de stat în MAE la Departamentul românilor de pretutindeni, Stejărel Olaru.

Realizator: Domnilor, vă mulțumesc foarte mult pentru prezența în studio. O zi minunată mai departe!