Radio Chișinău: În primul rând vreau să vă felicit cu ocazia lansării în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova – „TUMnanoSAT”, elaborat, proiectat, fabricat și asamblat la Universitatea Tehnică a Moldovei. De unde a venit ideea creării unui astfel de satelit? Sau de unde a venit necesitatea?

Viorel Bostan: Acum 10 ani un grup de cercetători de la UTM au spus că universitatea  posedă resursă umană și capacități intelectuale de a gândi, de a visa despre un posibil satelit, mai ales să fie și primul satelit  al RM. Am pornit de la crearea infrastructurii terestre, am avut și vizite de la colegii de la Rosa, Agenția Spațială Română. Pe atunci, în 2010 – 2011 cei de la ROSA construiau primul satelit al României și se împărțea experiența. Între timp la UTM s-a creat Centrul Național de Tehnologii Spațiale, a fost un demers interesant pentru că a implicat foarte multe facultăți, facultatea de electronică și Telecomunicații, facultatea de Inginerie Mecanică, facultatea de Calculatoare, facultatea de Cadastru și Geodezie, fiindcă unul din obiectivele unui satelit ar fi observația pământului, de exemplu pentru Rep. Moldova sunt dezastrele naturale, cum ar fi inundațiile sau cum ar fi monitorizarea recoltei agricole. Lucruri care astăzi sunt considerate absolut normale de a fi implementate în aceste domenii: analiza imaginilor spațiale în diverse spectre ca să îți permită să faci anumite decizii. Oricum, atunci s-au pornit mai multe procese, s-a creat acest centru, s-au câștigat câteva proiecte finanțate de Academia de Științe. Centrul pe care îl avem astăzi este conectat la rețeaua centrelor de monitorizare a sateliții educaționali. Putem monitoriza zborul sateliților lansate de diverse universități, prelucra datele. Avem Centrul de Control cu antene telemetrice și prelucrarea datelor. Între timp a fost construit și un planetariu și un observator astronomic în campusul universități. Ca în 2018, după câteva idei, câteva prototipuri de sateliți să ne axăm pe un standard comun, standardul CubeSat – standard propus inițial de cei de la MIT pentru sateliții educaționali, dar astăzi este folosit și de companiile private. Se lansează și constelații de sateliți CubSat, de diverse dimensiuni de universități, care în cadrul studiilor de tehnologie de comunicație spațială, sau chiar și licee, daca au finanțarea respectivă, împreună cu cercetătorii de la Centrele aerospațiale din Europa sau SUA, elaborează sateliții proprii.

Radio Chișinău: Moldova de unde a găsit finanțare?

Viorel Bostan: Finanțarea a venit din 2 surse, prima sursă e din programul de stat, relansat în 2019, am câștigat un proiect în valoare de 1 milion și ceva pe an, din care plătim salariile cercetătorilor, au fost cumpărate și câteva echipamente de  componente de care avem, după care tot în 2017 sau 2018 am primit un milion 500 mii lei din fondul de rezervă a Guvernului anume pentru dezvoltarea Centrului, iar în 2019  am câștigat runda a patra a unui concurs inițiat de Agenția Spațială Japoneză și Oficiul Națiunilor Unite pentru afaceri Spațiale, care era destinat universităților din țările în curs de dezvoltare. Prima rundă a câștigat-o, dacă nu mă greșesc, Kenya, Guatemala, Mauritania, și a patra rundă a câștigat-o Moldova. Noi atunci am prezentat un concept de satelit, un proiect, și am câștigat acea rundă. Și, astfel,  Agenția Spațială Japoneză finanțează lansarea și plasarea pe orbită a satelitului, și de asemenea asamblării satelitului final, fiindcă satelitul final trebuie să satisfacă niște cerințe tehnice foarte stricte, implementate de NASA, JAXA.

Radio Chișinău: Câți oameni au lucrat efectiv la elaborarea la construcția satelitului?

Viorel Bostan: În diverse etape s-au implicat mai mulți colegi de la diverse facultăți. De exemplu la partea de analiză structurală și pe frecvență proprie vibrație au lucrat câțiva colegi de la Facultatea de Inginerie Mecanică  Industrială și Transporturi. Au fost implicați câțiva studenți, masteranzi, doctoranzi de la Facultatea de Electronică și telecomunicații. Una dintre misiuni ține de cercetare nanosensori și atunci s-au implicat câțiva colegi de la departamentul respectiv din Facultatea de Informatică, Matematică  și Microelectronică. Au fost implicați colegi de la Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcție pe partea de imagistică, dar nucleul sunt 10 sau 11 persoane. Dacă să extragem din acest grup 3 cadre didactice, eu, Profesorul Secrieru și Profesorul Lupan, vârsta medie e de 25 – 26 de ani a studenților rămași. Sunt studenți, masteranzi, doctoranzi care activează la acest Centru.

Radio Chișinău: Cum e posibilă o astfel de performanță pentru o universitate. La știri auzim că Rep. Moldova a lansat satelitul, dar de fapt satelitul a lansat de o universitate, și este vorba despre niște oameni, studenți. Este flatant pentru un rector care conduce o universitate, să lanseze un satelit într-un an atât de greu,  când auzim la știri doar despre crize, războaie, și alte calamități?

Viorel Bostan: Sincer să vă spun pandemia ne-a făcut să întârziem cel puțin un an, fiindcă el era gata din anul 2020, dar în perioada pandemiei anumite activități au fost încetinite pe partea de comunicație sau pe partea de  colaborare, dar inclusiv JAXA ne-a spus să răbdăm că întârzie satelitul de la ruda trei și să nu le-o luăm înainte, dar în final am primit undă verde după toate testele efectuate, inclusiv testele efectuate la Institutul de Științe Spațiale din București, colegii de acolo ne-au ajutat pentru că noi nu avem echipamentele necesare: teste de vibrație, teste în camera vid sau pe alte caracteristici pe care noi nu le avem. Inclusiv asamblarea s-a făcut de la camera curată de la Institutul din București, pentru că noi posedăm o mini-cameră semi curată. O cameră curată înseamnă să nu admiți particule ce ar putea să contaminezi întreaga structură, particulele de praf și nu numai, de dimensiuni  microcospice, și atunci ne-am folosit de această frumoasă oportunitate oferit de Institutul din România.

Am înțeles că satelitul are misiunea pentru un an..

În principiu viața lui este planificată sau estimată la un an jumate, fiindcă el va fi plasat în spațiu de pe bordul Stației Internaționale Spațiale. Orbita lui va coincide cu orbita SIS, în sensul altitudinea, înălțime, reieșind din această înălțime de 450 – 460 km, timpul de cădere liberă a acestui satelit este estimat la un an și jumătate.

Radio Chișinău: Și tot acest timp universitatea ne va furniza informații legate de acest eveniment, da?

Exact. Satelitul are câteva misiuni importante. Scopul primordial ar fi partea educațională, fiindcă pe parcurs acestor ani prin Centru au trecut sute de studenți la licență sau la master cu diverse proiecte, lucrări de laborator, legate de tehnologiile stelitare de comunicații, sau de calculul altitudinii. Și acest lucru cred că este important, dar sigur că avem misiuni clare: o misiune de cercetare este studiul nanosensorilor în condiții spațiale, o altă misiune este de testare a componentelor electronice în condiții de radiație cosmică, avem o cameră de captat imagini. Și această cameră, când satelitul se va afla deasupra Rep. Moldova va fi orientată spre teren va fotografia și ne va transmite aceste imagini aici la Centrul nostru, din campusul Râșcani. Vrem să validăm câțiva algoritmi și procese de comunicații și de control a poziționării satelitului în spațiu pe care l-am făcut. Câțiva sensori de determinare a poziționării a satelitului în spațiu, toate aceste date le vom primi și aoi ele vor fi utilizate, iar din rezultatele respective vom dezvolta următoarea versiune a sateliților.